Foto: http://www.echr.coe.int

10 iulie 2018 – Curtea Europeană a Drepturilor Omului a făcut publică hotărârea în cauza Mătăsaru și Savițchi c. Moldovei, cererea nr. 43038/13, constatând în unanimitate violarea Articolul 5 § 1 (detenția ilegală) şi 11 (libertatea de întrunire și asociere) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, urmare a împiedicării protestelor paşnice şi detenţiilor ilegale. Totodată, Curtea le-a acordat reclamanților suma de 8.000 Euro cu titlu de prejudiciu moral și 4.000 Euro cu titlu de costuri și cheltuieli.

În fapt

Reclamanţii, Anatol Mătăsaru şi Djulieta Saviţchi, sunt născuţi în 1970 şi locuiesc în Chişinău.

La data de 29 ianuarie 2008 reclamanţii au participat la un protest stradal în rezultatul căruia au fost reţinuţi şi ţinuţi în detenţie pentru 6 ore şi 40 de minute. La data de 18 decembrie 2008 primul reclamantul a participat la un nou protest stradal, în rezultatul căruia a fost reţinut şi ţinut în detenţie pentru aproximativ 4 ore şi 30 de minute. Ambii reclamanţi au fost achitaţi, iar acţiunile poliţiei au fost considerate ca ilegale. Circumstanţele privind protestele respective au fost descrise în detaliu în cauza Mătăsaru și Saviţchi c. Moldova, cererea nr. 38281/08, §§ 6-58, hotărârea din 02 noiembrie 2010.

La data de 29 ianuarie 2009 primul reclamant a participat din nou la un protest, fiind reținut pentru aproximativ 6 ore. Ulterior reclamantul a fost achitat, iar acţiunile poliţiei au fost considerate ca ilegale.

La data de 02 noiembrie 2010 CtEDO a făcut publică hotărârea în cauza Mătăsaru și Saviţchi c. Moldova, prin care a declarat inadmisibilă cererea reclamanțilori privind pretinsa violare a drepturilor garantate de Articolele 5 şi 11 din Convenţie pe motivul neepuizării căilor interne de atac.

Ulterior, reclamanții au inițiat proceduri civile împotriva statului solicitând compensații pentru violarea drepturilor lor garantate de Articolul 5 și 11 din Convenție. Curtea Supremă de Justiție a constatat violarea Articolului 5 și 11 din Convenție și i-a acordat primului reclamant suma de 900 Euro, și suma de 270 Euro celui de al doilea reclamant.

În faţa Curţii reclamanții s-au plâns de violarea dreptului la libertate garantat de Articolul 5 § 1 din Convenţie, deoarece au fost deţinuţi fără vreun motiv legal. De asemenea, reclamanţii s-au plâns de violarea dreptului la libertatea întrunirilor paşnice garantat de Articolul 11 din Convenţie, pe motivul reţinerii şi detenţiei lor.

Decizia Curții

Curtea a constatat, în unanimitate violarea Articolelor 5 § 1 şi 11 din Convenţie, urmare a împiedicării protestelor paşnice şi detenţiilor ilegale.

Nu au existat dubii şi nu a fost disputat de părţi faptul că a avut loc o violare a drepturilor reclamanţilor garantate de Articolul 5 § 1 şi 11 din Convenţie. În această privinţă Curtea nu a văzut motive pentru a se delimita de la concluzia instanţelor naţionale, care au recunoscut violarea acestor drepturi. Curtea a notat că instanţele naţionale au hotărât încasarea în folosul reclamanţilor a compensaţiei pentru prejudiciul moral. Corespunzător ea a considerat că principala chestiune este dacă suma încasată este proporţională prejudiciului suferit de reclamanţi. În cazul în care, ca şi în speţă, calitatea de victimă şi corespunzător existenţa violării este legată de redresarea monetară acordată la nivel naţional, evaluarea Curţii în mod necesar implică compararea dintre suma acordată la nivel național şi sumele acordate de Curte în cauze similare. Curtea a considerat sumele acordate reclamanţilor la nivel naţional ca fiind în mod considerabil mai mici decât cele acordate de Curte în cauzele de constatare a violării Articolelor 5 § 1 şi 11 din Convenţie, de exemplu cauza Brega and Others v. Moldova, nr. 61485/08, unde Curtea a acordat reclamanţilor suma de 10.000 Euro pentru patru situaţii distincte de violare a Articolelor 5 § 1 şi 11 din Convenţie. În lumina celor expuse, Curtea a considerat că reclamanţii pot pretinde calitatea de victimă, respingând astfel obiecţia Guvernului.

Reclamanţii au solicitat 15.000 Euro (primul reclamant) şi 7.000 Euro (al doilea reclamant) cu titlu de prejudiciu moral şi 8.053 Euro cu titlu de costuri şi cheltuieli.

Curtea le-a acordat reclamanţilor suma de 8.000 cu titlu de prejudiciu moral şi 4.000 Euro cu titlu de costuri şi cheltuieli.

În faţa Curţii reclamanţii au fost reprezentanţi de V. Gribincea, avocat din Chişinău.