Hotărârea în cauza Manole c. Moldovei

Hotărâri CEDO    
216
Ingerință disproproționată în libertatea de exprimare a unui judecător penalizat pentru răspândirea prematură a motivelor opiniei sale disidente În hotărârea Curții din 18 iulie 2023 s-a constatat, în unanimitate că a avut loc violarea Articolului 10, libertatea de exprimare. Cauza vizează eliberarea reclamantului din funcția de judecător pentru comunicarea presei a motivelor opiniei sale disidente – existență căreia a fost deja cunoscută – până la publicarea textului integral a deciziei emise de către Curtea de Apel. Curtea a specificat că obligația de discreție impunea de a nu a face publice motivele deciziei până la comunicarea acestor motive publicului. Totuși, ea reitera că garanțiile procedurale și natura și severitatea sancțiunii aplicate sunt criteriile ce trebuie examinate la evaluarea proporționalității ingerinței la exercitarea libertății de exprimare garantate de Articolul 10 din Convenție. În ceea ce privește garanțiile procedurale, Curtea a exprimat rezerve privind alegerea făcută de CSM în ceea ce privește procedurile administrative inițiate în cazul reclamantului. Ea, de asemenea, a notat că Curtea Supremă nu a examinat argumentul recurentului privind omisiunea de a respecta Legea 947 din 1996 cu privire la CSM. Această lege reglementa, în contextul eventualei sancțiuni administrative pentru încălcarea interdicției pentru răspândirea informației, procedura disciplinară care incorpora garanții procedurale. În ceea ce privește sancțiunea aplicată, Curtea a observat că eliberarea reclamantului a fost unica sancțiune care putea fi aplicată în perioada de referință. A fost o sancțiune foarte gravă, care punea capăt carierei acesteia după 18 ani de serviciu cu succes. Curtea a notat, de asemenea, că în perioada când Curtea Supremă a examinat recursul reclamantului, Legea nr. 544 din 1995, care a servit baza pentru sancționarea reclamantului, a fost modificată astfel ca încălcările interdicției de răspândire a informației de către judecător nu mai erau sancționate în baza acestui temei legal. În același timp, Legea nr. 178 din 2014, care în opinia reclamantului urma să fie aplicată în speță, prevederea un șir de sancțiuni pentru încălcarea interdicției respective. În opinia Curții, este evident din modificările respective că legiuitorul a luat în considerație că încălcările interdicției respective de către judecători urmează a fi examinate în lumina unui șir de pedepse disponibile în sfera răspunderii disciplinare a judecătorilor. În consecință, a fost considerat că nu se poate spune că autoritățile naționale au aplicat standardele relevante ce derivă din jurisprundența Curții privind Articolul 10 din Convenție, și că în orice caz, sancțiunea impusă reclamantului nu pare să fie necesară într-o societate democratică. Curtea a acordat reclamantului suma de 4 500 Euro cu titlu de prejudiciu moral și 5 000 Euro cu titlu de costuri și cheltuieli. În fața Curții reclamantul a fost reprezentat de V.Gribincea, avocat din Chișinău.

Hotărârea în cauza Tristan c. Moldovei, cererea nr. 13451/15

Hotărâri CEDO    
103
  Violarea Articolului 7 din Convenție – Nici o pedeapsă fără lege:
  • Condamnarea reclamantului, la nivel național, în temeiul dispozițiilor unei legi penale care a intrat în vigoare ulterior faptelor și care a modificat prevederile care desemnau subiectul infracțiunii.
  • Judecătorii naționali nu au făcut distincție între cele două concepte, inversate de legiuitor, fără justificare, aceasta fiind considerată o interpretare neconformă cu formularea dispozițiilor respective.
  • Interpretarea dată de instanțele naționale a adus mai multă incertitudine.
  • Jurisprudența ulterioară procesului reclamantului - o sursă de incertitudine.
  • Concluziile instanțelor interne nu sunt previzibile în mod rezonabil.
Curtea a acordat reclamantului suma de 3 600 Euro cu titlu de prejudiciu moral și 2 500 Euro cu titlu de costuri și cheltuieli. În fața Curții reclamantul a fost reprezentat de către G. Ulianovschi, avocat din Chișinău.

Intrarea în vigoare a Protocolului nr. 16 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului

  La data de 22 iunie 2023 de către Republica Moldova a fost depozitat instrumentul de ratificare a Procotolului nr. 16 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Tratatul va permite instanţelor naționale desemnate să transmită Curţii cereri privind emiterea Avizelor consultative cu privire la interpretarea sau aplicarea drepturilor şi libertăţilor definite de Convenţia Europeană şi de protocoalele sale. Aceste cereri trebuie să vizeze cauze pendinte în faţa instanţelor naţionale. Avizele consultative ale Curţii vor fi motivate şi non-obligatorii. Astfel, protocolul va contribui la: – întărirea legăturilor dintre Curte şi instanţele supreme ale statelor prin crearea unei platforme de dialog juridic şi implicit facilitarea aplicării de către instanţele naţionale a deciziilor Curţii; – trecerea de la ex-post la ex-ante, rezolvarea problemelor de interpretare a prevederilor Convenţiei în dreptul intern, cu economisirea de resurse preţioase ale Curţii; o mai rapidă rezolvare a cazurilor similare în dreptul intern va ranforsa şi principiul subsidiarităţii. Condiţiile de aplicare – de exemplu, ce instanţe vor putea solicita avizul Curţii şi modul în care o vor face (motivarea solicitării, datele legale şi faptice cu privire la speţe care aşteaptă o rezolvare) sunt stipulate în Art. 1 şi 10 ale Protocolului. Protocolul nr. 16 va intra în vigoare pentru Republica Moldova 01 octombrie 2023.

Hotărârea în cauza Filat c. Moldovei

  Între 2009 și 2013, reclamantul a fost prim-ministru al Republicii Moldova. Din 2014 a exercitat un mandat de deputat. La 15 octombrie 2015, Parlamentul i-a ridicat imunitatea parlamentară pentru suspiciunea de luare de mită și trafic de influență. În aceeași zi, reclamantul a fost arestat. La etapa judiciară, instanța de fond și instanța de apel au admis, în pofida dezacordului reclamantului, cererea procurorului de a petrece ședințele cu ușile închise, motivându-se pentru a evita prejudicierea urmăririi penale într-un alt dosar al reclamantului, separat de cel pendinte, care a vizat alte acuzații de luare de mită și trafic de influență, în legătură cu fraude masive în sistemul bancar din Republica Moldova. Judecătorii au subliniat că anumiți martori din prezenta cauză urmau să fie audiați și în cadrul procedurii celeilalte și că procesele-verbale ale cauzei pendinte și ale cauzei separate conțin sau ar putea conține în viitor informații și probe care ar trebui protejate în interesul justiţiei. Totodată, instanţa de fond a acceptat audierea a paisprezece martori ai apărării dintr-o listă de treizeci sugerată de reclamant. Întrucât unii dintre acești martori nu s-au prezentat, instanța le-a expediat citații în repetate rânduri. Ulterior, instanța a respins demersul reclamantului de a-i judece forțat. Până la urmă, doar șapte martori ai apărării s-au prezentat în fața primei instanțe și a instanței de apel. Totodată, au fost audiați douăzeci și opt de martori ai acuzării. Procesul judiciar s-a încheiat cu decizia definitivă a Curții Supreme de Justiție din 22 februarie 2017. În special, Curtea a declarat inadmisibile recursurile depuse de părți și a confirmat condamnarea reclamantului la nouă ani de închisoare pentru corupție pasivă și trafic de influență. Judecătorii și-au întemeiat condamnarea pe declarațiile unui cunoscut om de afaceri, I.S., care declarase că l-a mituit pe reclamant, pe declarațiile altor apropiați I.S., precum și pe probe scrise. Invocând articolul 6 § 1 din Convenție, reclamantul s-a plâns de lipsa audierilor publice în cauza sa penală. Invocând articolul 6 §§ 1 și 3 (d) din Convenție, el a susținut, de asemenea, că instanțele naționale nu au luat măsuri eficiente pentru a asigura prezența martorilor apărarii și că echitatea generală a procesului său penal a fost afectată. În speță, Curtea a luat în consideraâie faptul că urmărirea penală separată, pentru care audierile s-au desfășurat cu ușile închise în cadrul prezentului proces, a vizat frauda masivă care a subminat sistemul bancar moldovenesc. De asemenea, ea nu a putut exclude faptul că de a face publice anumite mărturii, probe sau informații ar putea periclita buna desfășurare a acestei anchete și că ar putea exista un interes legitim în păstrarea confidențialității acestora pe parcursul procedurii urmate în prezenta cauză. Cu toate acestea, Curtea a reiterat că judecătorii naționali au trebuit să limiteze excluderea publicului din proces la ceea ce era strict necesar pentru atingerea obiectivului urmărit, adică interesele justiției. Ea a subliniat că atât instanța de fond, cât și instanța de apel au ținut audieri cu ușile închise pe tot parcursul procesului penal al reclamantului. Aceste autorități au motivat însă această decizie într-un mod destul de general, fără a oferi măcar câteva indicații cu privire la mărturia și alte informații a căror confidențialitate trebuia păstrată și fără a demonstra că aceste elemente sunt relevante și esențiale și pentru prezenta cauză. cât despre urmărirea penală separată. De asemenea, Curtea a reținut că judecătorii naționali au invocat necesitatea păstrării confidențialității probelor viitoare. În această privință, ea a reiterat că posibilitatea teoretică ca informațiile confidențiale să fie examinate la un moment dat al procedurii nu poate justifica menținerea publicului deoparte pe întreaga durată a procedurii (pentru comparație Kartoyev și alții, citați mai sus, § 59). Curtea a observat că autoritățile naționale nu au avut în vedere luarea de măsuri pentru limitarea efectelor lipsei de publicitate, de exemplu prin limitarea accesului doar la mărturiile și informațiile în litigiu și/sau prin ținerea anumitor audieri numai cu ușile închise. În lumina celor de mai sus și chiar presupunând că au fost respectate celelalte drepturi la apărare (pentru comparație Kilin împotriva Rusiei, nr. 10271/12, §§ 111-12, 11 mai 2021), Curtea a considerat că nu s-a dovedit că excluderea publicului din procesul penal al reclamantului în fața instanței de fond și a instanței de apel era strict necesară în circumstanțele cauzei. În plus, ea a reținut că Curtea Supremă de Justiție s-a pronunțat numai asupra admisibilității recursurilor depuse de părți, fără ai fi audiat, și că această instanță nu a remediat în niciun caz lipsa de publicitate a procedurii în fața instanțelor inferioare (pentru comparație Izmestiev împotriva Rusiei, nr.74141/10, § 94, 27 august 2019, și Kartoyev și alții, citată mai sus, § 62). Curtea a concluzionat că a avut loc violarea Arrticolului 6 § 1 din Convenție, dreptul la un proces echitabil. Ea a considerat că nu este necesar să se examineze admisibilitatea și fondul plângerii întemeiate pe articolul 6 §§ 1 și 3 (d) din Convenție referitoare la presupusa imposibilitate de a se prezenta la audierea martorilor apărării (a se vedea, în special, Centrul pentru Resurse Juridice în numele lui Valentin Câmpeanu împotriva României [GC], nr.47848/08, § 156, CEDO 2014, și K.I. împotriva Franței, nr.5560/ 19, § 149, 15 aprilie, 2021). Curtea a acordat reclamantului suma de 7,500 Euro cu titlu de prejudiciu moral. În fața Curții reclamantul a fost reprezentat de către avocații V. Munteanu și T. Osoianu.

Hotărârea în cauza Manole c. Moldovei

Ingerință disproproționată în libertatea de exprimare a unui judecător penalizat pentru răspândirea prematură a motivelor opiniei sale disidente În hotărârea Curții din 18 iulie 2023...

Hotărârea în cauza Tristan c. Moldovei, cererea nr. 13451/15

  Violarea Articolului 7 din Convenție – Nici o pedeapsă fără lege: Condamnarea reclamantului, la nivel național, în temeiul dispozițiilor unei legi penale care a...

Hotărârea Curții de la Strasbourg în cauza Catana c. Moldovei

  Compoziția Consiliului Superior al Magistraturii nu a satisfăcut cerințele Convenției privind independența și imparțialitatea. În hotărârea Curții de la Strasbourg în cauza Catana c. Moldovei,...

Hotărârea în cauza Filat c. Moldovei

  Între 2009 și 2013, reclamantul a fost prim-ministru al Republicii Moldova. Din 2014 a exercitat un mandat de deputat. La 15 octombrie 2015, Parlamentul i-a...

Hotărârea Machina c. Moldovei și hotărârea Minasian și alții c. Moldovei

  Hotărârea din 17 ianuarie 2023 în cauza Machina c. Moldovei, cererea nr. 69086/14. Curtea a constatat, în unanimitate, următoarele: Violarea Articolului 3, sub aspect material și...

Convenția Europeană

Avorturi forțate și măsuri de control a nașterii întreprinse față de rezidenții unui azil...

  Cauza G.M. și alții c. Moldovei, cererea nr. 44394/15, vizează avorturile forțate și măsuri de control a nașterii în privința a trei femei...

Publicații

Rezultatele proiectului „Promovarea dreptului la informare pentru publicul din Moldova”: Autoritățile au devenit mai...

„Autoritățile au devenit mai responsabile și mai deschise, atunci când trebuie să ofere informații de interes public”. Aceasta este concluzia experților prezenți evenimentul...

IMPLICARE

null

null

null

null

null

Anonim.md

null

Curtea Europeană

0
Hotărâri CtEDO c. Moldovei
0
-2001
Prima hotărâre CtEDO c. Moldovei
0
Încălcări
0
Neîncălcări, Altele