Protocolul nr. 15, prin care s-a amendat Convenția, prin introducerea, printre altele, a referinței la principiul subsidiarității și doctrina marjei de apreciere, a întrat în vigoare la data de 01 august 2021. De asemenea, a fost redus termenul limită pentru adresare la Curte de la 6 luni la 4 luni, de la data deciziei finale naționale, însă aceste prevederi vor întra vigoare doar la data de 01 februarie 2022, urmare a unei perioade de tranziție. Acest Protocol a fost semnat și ratificat de către 47 state membre a Consiliului Europei.

  Reclamanții sunt A.O. Falun Dafa, A.O. Qigong Falun Gong Moldova, Tatiana Chiriac și Dumitru Roman. Asociațiile reclamante sunt organizații care practică Falun Gong, practică spirituală interzisă în China, scopul declarat fiind de a atinge spiritualitatea prin rectitudine morală, exerciții și meditație. Simbolul internațional a organizațiilor și simbolul înregistrat de Ministerul Justiției este Falun, sub formă de o svastică mare și 4 svastici mici, etc. La data diferite, o a treia organizație a inițiat procedure judiciare împotriva Ministerului Justiției și organizațiile reclamante, cerând interziceerea simbolurilor acestora și lichidarea acestora pe motiv că svastica propagă ură și tulburări sociale. Reclamanții s-au opus și au inovcat că simbolul să nu este o svastică nazistă și că sunt înregistrați în 80 de state din lume. Prin deciziile din 11 februarie 2015 și 07 decembrie 2016, instanța supremă a admis acțiunile împotriva Ministerului și organizațiilor reclamante, a interis simbolul acestora și a decis lichidarea lor. Ca rezultat, simbolul organizațiilor reclamante a fost inclus în registrul materialelor de natură extremisă. După communicarea cererii Guvernului, au fost depuse cereri de revizuire, privind anularea hotărârilor judecătorești anterioare. Prin deciziile din 02 octombrie și 27 noiembrie 2019 instanța supremă a admis cererile de revizuire, a anulat hotărârile anterioare și a dispus rejudecarea cauzelor, de asemenea s-a constatat violarea Articolului 9 și 11 din Convenție. După finalizarea procedurilor, organizațiile reclamante au cerut Ministerului excluderea simbolului din registrul materialelor de natură extremistă, însă autoritatea a refuzat, astfel hotărârile judecătorești au rămas neexecutate. În fața Curții, asociațiile reclamante s-au plâns că intezicerea simbolului său și lichidarea acestora a constituit încălcarea Articolului 9 din Convenție, libertatea gândirii, conștiinței și religiei și Articolului 11 din Convenție, libertatea asocierii. Guvernul a fost de accord că reclamanților le-a fost încălcate drepturile prevăzute de Articolele 9 și 11 din Convenție; astfel Curtea nu a văzut motive să se departajeze de la concluzia instanței supreme naționale și nu a considerat necesar să reexamineze fondul cererii. Curtea a acordat reclamanților suma de 4,500 Euro cu titlu de prejudiciu moral și 1,500 Euro cu titlu de costuri și cheltuieli. În fața Curții reclamanții au fost reprezentați de V. Gribincea, avocat din Chișinău.