Hotărârea în cauza Oleg Balan c. Moldovei, cererea nr. 25259/20

Hotărâri CEDO    
96
  În hotărârea în cauza Oleg Balan c. Moldovei, cererea nr. 25259/20 Curtea de la Strasbourg a constatat, în unanimitate, violarea Articolului 8, dreptul la respectful vieții private și de familie din Convenție. Cauza vizează publicarea unui document de către Dnul Usatîi, liderul unui partid de opoziție, pe pagina sa Facebook, pretins publicat de SIS și adresat Președintelui țării. Documentul acuza reclamantul, în perioada de referință Ministrul de interne, de activități criminale. Deși SIS-ul a negat că ar fi expediat atare document și Aparatul Președintelui a negat că a primit acest document, Curtea Supremă de Justiție a respins acțiunea reclamantului împotriva Dnului Usatîi, concluzionând că liderul unui partid de opoziție este acoperit de protecția libertății de exprimare atât în virtutea legislației naționale și Convenției. Curtea a notat că Curtea Supremă a decis să aplice prezumpția bunei credințe aplicabilă jurnaliștilor de investigație. Instanța națională a omis să realizeze propria analiză a elementelor din speță în ceea ce privește protecția reputației reclamantului. Corespunzător, Curtea nu a fost convinsă că Curtea Supremă a realizat balansarea drepturilor concurente respective din Convenție. Curtea a acordat reclamantului suma de 1 500 Euro cu titlu de prejudiciu moral.

Hotărârea V.I. c. Moldovei, cererea nr. 38963/18

Hotărâri CEDO    
101
  Neglijare instituționalizată și plasarea la tratament psihiatric a unui copil cu dizabilități ilustrează o discriminare sistemică Cauza vizează plasarea unui orfan, care era perceput ca având dizabilitate intelectuală media într-un spital psihiatric împotriva voinței sale; fiind în îngrijirea statului în perioada de referință. La sfârșitul perioadei de plasament de 3 săptâmâni, el a fost lăsat în instituție pentru alte patru luni, fără careva vizite sau verificări, fiind tratat cu neuroleptice și anti-psihotice. Reclamantul a pretins că plasamentul și tratamentul său, în coroborare cu condițiile din spital și conduita personalului medical și altor pacienți, a constituit maltratare. El s-a plâns că investigația plângerilor sale nu a fost eficientă și de pretinsă stigmatizare socială și discriminare împotriva persoanelor cu dizabilități psiho-sociale și lipsa unor soluții alternative de îngrijire. Curtea a constatat în unanimitate: - violarea Articolului 3, tratament inuman sau degradant, în ceea ce privește lipsa unei investigații eficiente; - violarea Articolului 3, în ceea ce privește plasamentul contrar voinței și tratamenntul într-un spital psihiatric; - violarea Articolului 14, interzicerea discriminării, în combinație cu Articolul 3; - violarea Articolului 13, dreptul la un recurs efectiv, în combinație cu Articolele 3 și 14. Curtea a constatat că autoritățile au eșuat să investigheze circumstanțele în care V.I. a fost plasat în spitalul psihiatric, și dacă garanțiile legale relevante referitor la plasamentul și tratamentul contrar voinței au fost respectate, și dacă, în genere exista vreo justificare pentru tratamentul respective. Nu s-a încercat clarificarea impactului tratamentului cu neuroleptice și anti-psihotice asupra sănătății reclamantului, și nici dacă tratamentul a fost determinat de care conluzii medicale sau dacă acesta a fost folosit ca o restrângere chimică. Mai mult decât atât, investigația nu s-a axat pe vulnerabilitatea reclamantului, vârsta acestuia sau aspectele dizabilității. Curtea a constatat, în particular, că legislația națională nu face față obligației statului de a stabili și aplica în mod efficient un sistem de acordare a protecției persoanelor cu dizabilitate intelectuală în general, și copiilor orfani, în particular, împotriva ingerințelor grave a integrității acestora. Notând că speță developează o problemă sistemică, Curtea a decis că este pentru Republica Moldova de a adopta măsuri generale pentru a rezolva problemele de la originea violărilor constatate și pentru a preveni violări similare în viitor. Curtea a acordat reclamantului suma de 25 000 Euro cu titlu de prejudiciu moral și 7 420 Euro cu titlu de costuri și cheltuieli.

Hotărârea în cauza Oleg Balan c. Moldovei, cererea nr. 25259/20

  În hotărârea în cauza Oleg Balan c. Moldovei, cererea nr. 25259/20 Curtea de la Strasbourg a constatat, în unanimitate, violarea Articolului 8, dreptul la respectful vieții private și de familie din Convenție. Cauza vizează publicarea unui document de către Dnul Usatîi, liderul unui partid de opoziție, pe pagina sa Facebook, pretins publicat de SIS și adresat Președintelui țării. Documentul acuza reclamantul, în perioada de referință Ministrul de interne, de activități criminale. Deși SIS-ul a negat că ar fi expediat atare document și Aparatul Președintelui a negat că a primit acest document, Curtea Supremă de Justiție a respins acțiunea reclamantului împotriva Dnului Usatîi, concluzionând că liderul unui partid de opoziție este acoperit de protecția libertății de exprimare atât în virtutea legislației naționale și Convenției. Curtea a notat că Curtea Supremă a decis să aplice prezumpția bunei credințe aplicabilă jurnaliștilor de investigație. Instanța națională a omis să realizeze propria analiză a elementelor din speță în ceea ce privește protecția reputației reclamantului. Corespunzător, Curtea nu a fost convinsă că Curtea Supremă a realizat balansarea drepturilor concurente respective din Convenție. Curtea a acordat reclamantului suma de 1 500 Euro cu titlu de prejudiciu moral.

Raportul de activitate a Curții de la Strasbourg pentru anul 2024

25 ianuarie 2024 – Curtea Europeană a Drepturilor Omului a făcut public raportul de activitate pentru anul 2023. Conform raportului, la 31 decembrie 2023, 1.150 de cereri pendinte erau îndreptate împotriva Moldovei, din numărul total de 68 450 de cereri, aceasta situându-se pe locul 10 din 46 de state (locul 12 în anul 2022). Dintre acestea, 835 cereri vizând Moldova pendinte în fața Camerei și Comitetului; 270 cereri au fost comunicate Guvernului; au fost pronunțate 24 hotărâri. După numărul de cereri alocate unui organ judiciar, 653 de cereri, raportat la populația țării, Moldova este pe locul 5, cu indicele 2,60 cereri la 10.000 locuitori. În privința Moldovei, pe parcursul anului 2023, Curtea a pronunțat 24 hotărâri, dintre care în 24 hotărâri a fost constatată cel puțin o violare a Convenției din partea Republicii Moldova. Analiza pe articole a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțate în cauzele moldovenești în anul 2023 relevă încălcarea următoarelor articole de către Republica Moldova: Articolul 3 – Condiții inumane, tratament inuman și degradant/investigaţii defectuoase (4 cauze); Articolul 5 – Dreptul la libertate și la siguranță (5 cauze); Articolul 6 – Dreptul la un proces echitabil (14 cauze); Articolul 8 – Dreptul la respectarea vieții private și de familie (6 cauze); Articolul 10 – Dreptul la libertatea de exprimare (1 cauză); Articolul 13 – Dreptul la un recurs efectiv (2 cauze) Articolul 14 – Interzicerea discriminării (1 cauză); Articolul 1 din Protocolul nr. 1 din Convenție – Protecția proprietății (6 cauze).   Până la data de 31 decembrie 2023, Curtea a pronunțat 599 de hotărâri împotriva Moldovei, pentru care au fost achitate prejudicii în sumă de circa 20 milioane de Euro. De remarcat este faptul că Moldova, după numărul de hotărâri și după numărul violărilor constatate, devansează state ca Germania, Spania, Norvegia, Olanda, Portugalia, care după numărul populație depășesc cu mult Moldova și care au aderat cu mult timp înainte la Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. Mai mult de jumătate din violările constatate în privința Moldovei sunt pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil (244), protecția proprietății (183), tratamentul inuman și degradant (147), dreptul la libertate și siguranță (121), etc.

Hotărârea în cauza Oleg Balan c. Moldovei, cererea nr. 25259/20

  În hotărârea în cauza Oleg Balan c. Moldovei, cererea nr. 25259/20 Curtea de la Strasbourg a constatat, în unanimitate, violarea Articolului 8, dreptul la...

Hotărârea V.I. c. Moldovei, cererea nr. 38963/18

  Neglijare instituționalizată și plasarea la tratament psihiatric a unui copil cu dizabilități ilustrează o discriminare sistemică Cauza vizează plasarea unui orfan, care era perceput ca...

Hotărârea Stoianoglo c. Moldovei

  Violarea dreptului de acces la instanță – imposibilitatea Procurorului General de a contesta suspendarea sa determinată de către procedurile penale inițiate împotriva acestuia. În hotărârea...

Violări în două cauze contrastante privind drepturile de contact parentale și...

  În hotărârile în cauzele Luca c. Moldovei, cererea nr. 55351/17 și Bîzdîga c. Moldovei, cererea nr. 15646/18, Curtea a constatat, în unanimitate, că în...

Hotarârea în cauza Repesco și Repescu c. Moldovei

  Art. 6 § 1 • Proces echitabil • Curtea Supremă de Justiție nu a reușit să examineze într-o manieră riguroasă și completă acuzațiile credibile...

Convenția Europeană

Hotarârea în cauza Repesco și Repescu c. Moldovei

  Art. 6 § 1 • Proces echitabil • Curtea Supremă de Justiție nu a reușit să examineze într-o manieră riguroasă și completă acuzațiile...

Publicații

Rezultatele proiectului „Promovarea dreptului la informare pentru publicul din Moldova”: Autoritățile au devenit mai...

„Autoritățile au devenit mai responsabile și mai deschise, atunci când trebuie să ofere informații de interes public”. Aceasta este concluzia experților prezenți evenimentul...

IMPLICARE

null

null

null

null

null

Anonim.md

null

Curtea Europeană

0
Hotărâri CtEDO c. Moldovei
0
-2001
Prima hotărâre CtEDO c. Moldovei
0
Încălcări
0
Neîncălcări, Altele