Imparțialitatea judecătorului moldovean, în dispută cu avocatul, a trezit îngrijorări

Hotărâri CEDO    
138
În hotărârea din 22 octombrie 2019 în cauza Deli c. Moldovei, cererea nr. 42010/06, Curtea Europeană a constat, în unanimitate că au avut loc:- 2 violări a Articolului 6 § 1, dreptul la un proces echitabil, din Convenție.Cauza a vizat, pe de o parte, o pretinsă dispută dintre un avocat și un judecător în cadrul ședinței de judecată și temerile corespunzătoare a avocatului de părtinire față de sine și clientul său, și, pe de altă parte, afirmația judecătorului că el a încercat să mențină ordinea în ședință confruntându-se cu conduita disruptivă a avocatului.Avocatul, reclamant în cauza în fața Curții, a intentat proceduri în fața instanțelor naționale deplângând condamnarea pentru manifestarea lipsei de respect faţă de judecată și părtinirea judecătorului, însă fără succes. Curtea a constatat, în particular că un observator independent ar fi avut îngrijorări legitime în ceea ce privește imparțialitatea judecătorului.Instanțele naționale au respins  alegațiile reclamantului privind părtinirea judecătorului în ansamblu fără vreo analiză sau verificare reală a faptelor. Mai mult decât atât, au avut loc omisiuni procedurale deoarece judecătorul a "deținut" atât funcția de procuror, cât și cea de judecător, când a constatat că reclamantul a manifestat lipsă de respect față de judecată.Raționamentele CurțiiÎn primul rând, Curtea a reiterat că este esențial într-o societate democratică ca instanțele să inspire încredere. Corespunzător, dacă există vreun motiv legitim de a crede că un judecător poate fi părtinitor într-o cauză, atunci acest judecător trebuie recuzat. Curtea a reiterat existența testului subiectiv și obiectiv al părtinirii.În speță, reclamantul a pretins că judecătorul B. a fost părtinitor disputei dintre aceștia, testul subiectiv, și deoarece el a fost în același timp acela care a înaintat acuzații reclamantului și acela care a decis finalitatea acestor acuzații, testul obiectiv.În ceea ce privește testul subiectiv, ea a notat că în pofida faptului că reclamantul a utilizat toate mijloacele la dispoziția sa pentru a contesta lipsa de imparțialitate a judecătorului, nici una nu a funcționat în acest caz. Instanțele naționale au respins argumentele lui în ansamblu fără o analiză sau verificare reală a faptelor. În particular, cererea reclamantului de recuzare a judecătorului B. a fost respinsă de un alt judecător, printr-o decizie unde nu s-a comentat în nici un fel alegațiile privind părtinirea și nu s-a examinat fapte alternative. Mai mult decât atât, Curtea de Apel Chișinău doar a confirmat soluția instanțelor inferioare, fără a intra în alte detalii. Pentru un observator independent, această situație poate servi temei pentru îngrijorări legitime în ceea ce privește imparțialitatea judecătorului.În ceea ce privește testul obiectiv, Curtea a constatat că, în cauza privind manifestarea lipsei de respect față de judecată, judecătorul a "deținut" atât funcția de procuror, cât și cea de judecător, și că nu au existat suficiente garanții pentru a exclude temerile legitime în ceea ce privește impactul acestor proceduri împotriva imparțialității judecătorului. Nici una din hotărârile ulterioare nu a remediat situația, pe motiv că nu au conținut nici o motivație în acest sens.De asemenea, Curtea a constatat că instanța superioară, la examinarea cauzei privind manifestarea lipsei de respect față de judecată a eșuat să citeze în mod corespunzător reclamantul, în timp ce natura delictului și alegațiile sale împotriva judecătorului impuneau ca acesta să fie audiat în persoană.Curtea a acordat reclamantului suma de 1,500 Euro cu titlu de prejudicii morale și 17 Euro cu titlu de costuri și cheltuieli.

Hotărârea în cauza Grama și Dîrul c. Moldovei și Rusiei, cererile nr. 28432/06 și 5665/07

Hotărâri CEDO    
20
Reclamanții sunt Ion Grama și Mihai Dîrul, născuți în 1955 și 1944, care locuiesc în Corjova și Lunga, “rmn”.Ei și-au înregistrat autoturismele la autoritățile din Moldova și aveau plăcuțele de înregistrare moldovenești.În diferite perioade de timp “autoritățile vamale” a “rmn” au confiscate autoturismele reclamanților din cauza plăcuțelor de înregistrare moldovenești, neplata taxelor “vamale”, etc. Corespunzător reclamanții au plătit amenzi pentru recuperarea autoturismelor sale.În ceea ce priveşte jurisdicţia statelor respondente Curtea a considerat că nu există motive pentru a se departaja de cauzele anterioare Ilașcu şi alţiiIvanţoc şi alţiiCatan şi alţii, şi Mozer.În fața Curții reclamanții s-au plâns că confiscarea autoturismelor acestora și impunerea amenzilor a constituit o ingerință ilegală în dreptul acestora la proprietate, garantat de Articolul 1 Protocolul nr. 1 la Convenție.Curtea a concluzionat că Republica Moldova nu a eșuat să-și onoreze obligațiile sale pozitive în privința reclamanților. Corespunzător nu a avut loc o violare a Articolului 1 Protocolul nr. 1 la Convenție de către Republic Moldova.În ceea ce privește responsabilitatea Federației Ruse, Curtea a stabilit că aceasta a exercitat un control efectiv asupra ”rmn” în timpul perioadei în cauză. În lumina acestei concluzii și în conformitate cu jurisprudența sa, nu este necesar să se stabilească dacă Rusia exercita un control detaliat asupra politicilor și acțiunilor administrației locale subordonate (a se vedea Mozer, § 157). În virtutea continuării sprijinului său militar, economic și politic pentru ”rmn”, fără de care acesta din urmă nu ar putea supraviețui altfel, responsabilitatea Rusiei în temeiul Convenției este angajată în ceea ce privește încălcarea drepturilor reclamanților.În concluzie Curtea a constatat violarea a Articolului 1 Protocolul nr. 1 la Convenție de către Federația Rusă. De asemenea, Curtea a constatat violarea Articolului 13 din Convenție de către Federația Rusă.Curtea a acordat reclamanților, în total, 9,613 Euro, cu titlu de prejudicii materiale și morale, și costuri și cheltuieli.În fața Curții reclamanții au fost reprezentați de către A. Postica și I. Manole, avocați din Chișinău.

CtEDO: Cașu c. Moldovei, detenția excesivă a reclamantului

CtEDO: Cașu c. Moldovei, cererea nr. 75524/13, detenția reclamantului în arest, pentru aproape 24 de luni, a fost excesiv de lungă și nu s-a bazat pe motive suficiente și relevanteLa data de 03 februarie 2012, reclamantul, în perioada de referință de 15 ani și 7 luni, a fost reținut fiind suspectat de participare într-un atac asupra unei persoane, care a dus la decesul acesteia.La data de 04 februarie 2012, procurorul a cerut aplicarea arestului preventiv față de reclamant, motivând că acesta nu este căsătorit, nu are o ocupație permanentă, poate să se ascundă de la urmărire penală și interfera cu urmărirea penală.Tot în aceeași zi, judecătoria Râșcani a eliberat mandat de arest pentru 30 de zile, reținând motivele invocate de procuror. În fața instanței, reclamantul a susținut că nu a avut intenția de a se ascunde și dorea să coopereze cu acuzarea. Reclamantul a fost plasat în arest în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău.Procurorul s-a adresat în repetate rânduri cu demersuri privind prelungirea arestării reclamantului, demersul fiind admis, reținându-se aceleași argumente.La data de 17 mai 2012, cauza a fost remisă în instanța de judecată pentru examinare în fond, potrivit rechizitoriului reclamantul a fost învinuit de jaf.Ulterior, procurorul a cerut prelungirea arestului preventiv, de fiecare dată pentru 90 de zile, demersurile respective fiind admise. Reclamantul a fost eliberat din arest la data de 24 noiembrie 2013. Procedurile penale împotriva reclamantului sunt pendinte.Curtea a notat că reclamantul a fost deținut în mod repetat, în baza acelorași motive, pentru aproape 24 de luni. Motivele arestării au părut să se rezume la parafrazarea motivelor pentru detenție prevăzute de Cod de procedură penală, fără o explicație cum acestea sunt aplicabile în cazul reclamantului. Instanțele nu au explicat de ce au considerat că reclamantul poate să se ascundă sau să comită alte infracțiuni și nu au explicat cum acesta poate să interfereze cu probele sau martorii. Prelungirea automată și de blanchetă a detenției reclamantului este demonstrată în continuare de către primele câteva decizii din martie și aprilie 2012, în care instanțele au utilizat același text. În afară de aceasta, Curtea nu a putut să nu observe că detenția reclamantului pentru aproape 24 de luni a părut să fie contrară Articolului 186 § 4 din Codul de procedură penală, care limitează durata arestului preventiv a minorului până la 4 luni. Considerentele respective au fost suficiente pentru a determina Curtea să concluzioneze că detenția reclamantului în arest, pentru aproape 24 de luni, a fost excesiv de lungă și nu s-a bazat pe motive suficiente și relevante. Astfel, a avut loc violarea Articolului 5 § 3 din Convenție.Curtea a acordat reclamantului suma de 3,000 Euro cu titlu de prejudiciu moral.În fața Curții reclamantul a fost reprezentat de N. Pruteanu, avocat din Chișinău. 

CtEDO: Mitropolia Basarabiei și Exarhatul Plaiurilor Parohia Nașterii Maicii Domnului din Mihalașa c. Moldovei

CtEDO: Mitropolia Basarabiei și Exarhatul Plaiurilor Parohia Nașterii Maicii Domnului din Mihalașa c. Moldovei, cererea nr. 65637/10, încălcarea principiului securității raporturilor juridiceReclamanții în această cauză sunt Mitropolia Basarabiei și Exarhatul Plaiurilor Parohia Nașterii Maicii Domnului din Mihalașa.La 20 octombrie 2005, Parohia a inițiat o acțiune în cadrul unei proceduri necontencioase (procedură specială) și a solicitat recunoașterea dreptului de proprietate asupra unui teren de 0,30 ha, situat în Mihalașa, pentru a finaliza construcția unei biserici.Prin hotărâre din 20 octombrie 2005, judecătoria Telenești a admis acțiunea. Instanța a recunoscut dreptul de proprietate al Mitropoliei asupra parcelei de teren revendicate. Nefiind contestată, hotărârea a devenit definitivă, la data de 4 noiembrie 2005. Potrivit reclamanților, Legea nr. 979 din 24 martie 1992 privind cultele, în vigoare în perioada de referință, nu era explicită în privința dreptului de proprietate a primului reclamant – ca și cult, și pentru al doilea reclamant - ca membru al cultului respectiv.În data de 6 februarie 2006, terenul a fost înregistrat la Oficiul Teritorial Cadastral Telenești sub numărul 8501230080. La 24 februarie 2006, Consiliul Local Telenești a eliberat certificatul de urbanism primului reclamant, cu titlu de proprietate pe parcelă în cauză. Pe 21 martie 2006, al doilea reclamant a obținut un certificat de urbanism, pentru construcția bisericii.La 25 august 2009, preotul V.A. al parohiei „Adormirea Maicii Domnului” din Mihalașa și alți 259 enoriași, credincioși ai Bisericii Ortodoxe din Moldova (Biserica Ortodoxă de pe lângă Patriarhia Moscovei), Primăria Telenești și Parohia Nașterea Maicii Domnului din Mihalașa au solicitat anularea titlului menționat și recunoașterea dreptului de proprietate al acestora. Printr-o încheiere din 25 septembrie 2009, judecătoria Telenești a scos cererea de pe rol, pe motiv că nu a fost respectată procedura prealabilă.Prin scrisoarea din 19 octombrie 2009, Primăria Telenești a informat preotul V.A. că terenul în litigiu este proprietatea Mitropoliei Basarabiei, în baza hotărârii judecătoriei Telenești din 20 octombrie 2005, iar Primăria nu avea competență pentru a reconsidera decizia.La 18 noiembrie 2009, V.A., în numele parohiei „Adormirea Maicii Domnului”, a depus o cerere de revizuire a hotărârii din 20 octombrie 2005. El și-a justificat cererea prin faptul că drepturile lor ar fi fost afectate de adoptarea hotărârii în cauză și faptul că nu au fost chemați la proces. El a susținut că a aflat de această hotărâre în 2009, fără a specificată data exactă.La 22 ianuarie 2010, judecătoria Telenești a declarat inadmisibilă cererea de revizuire din cauza absenței motivelor de revizuire, potrivit articolului 449 din Codul de procedură civilă, pe motiv că admiterea cererii ar constitui o încălcare a principiului securității juridice și a articolului 6 din Convenție. V.A a făcut recurs prin reiterarea argumentelor invocate în cererea inițială. În apărarea sa, cel de-al doilea reclamant a susținut că cererea de revizuire nu este întemeiată și tardivă.La 20 aprilie 2010, Curtea de Apel Bălți a admis recursul lui V.A., în temeiul articolului 449 literele (b) și (c) din Codul de procedură civilă, a anulat hotărârea din 20 octombrie 2005 și a dispus reexaminarea cazul, menționând că au fost descoperite noi circumstanțe esențiale.Curtea de Apel a făcut referire la Certificatul nr. 421, din 7 iunie 2002, prezentat de V.A., în cadrul audierii care atestă înregistrarea parohiei „Adormirea Maicii Domnului”, ca membru al Bisericii Ortodoxe din Moldova. Certificatul în cauză purta ștampila Oficiului Cadastral Teritorial Telenești, care atestă înregistrarea parohiei „L'Assomption de la Vierge” cu numărul 8901233028. Curtea de Apel a constatat că certificatul în cauză arată că proprietarul terenului în litigiu a fost parohia „Adormirea Maicii Domnului”. Ea a menționat că această probă nu ar fi putut fi prezentată în fața instanțelor, deoarece V.A. nu a participat la procesul inițial. În sfârșit, Curtea de Apel Bălți a menționat că termenul legal de trei luni, pentru depunerea cererii de revizuire, a fost respectat de către V.A., întrucât a aflat despre hotărârea din 20 octombrie 2005 abia în octombrie 2009. Nu s-a făcut nicio referire că hotărârea în cauză a fost înregistrată la Oficiul Teritorial Cadastral Telenești, la 6 februarie 2006.După examinarea cauzei, printr-o încheiere din 28 septembrie 2010, judecătoria Telenești a încetat procedura intentată în baza acțiunii formulate de cel de-al doilea reclamant, pe motiv că litigiul trebuie examinat în cadrul unei proceduri contencioase. La 11 octombrie 2010, a fost contestată încheierea respectivă la Curtea de Apel Bălți, însă rezultatul nu este cunoscut.În speță, Curtea a constatat că reclamanții au avut o hotărâre definitivă în favoarea primului reclamant, din 20 octombrie 2005, și care a fost anulată în urma admiterii cererii de revizuire a V.A. Cererea de revizuire a fost depusă la 18 noiembrie 2009, reclamantul susținând că drepturile sale au fost afectate de adoptarea hotărârii în cauză și că nu a fost chemat la proces. Cu toate acestea, Curtea a constatat că legislația națională, la momentul respectiv, nu a oferit un astfel de temei de revizuire. Din textul cererii de revizuire nu rezultă că a fost invocat un alt motiv. Mai mult, judecătoria Telenești a respins cererea de revizuire, pe motiv că nu conținea niciun motiv prevăzut de articolul 449 din Codul de procedură civilă.În continuare, Curtea a observat că decizia Curții de Apel Bălți din 20 aprilie 2010 a reținut ca temei de revizuire certificatul nr. 421 din 7 iunie 2002, care atestă înregistrarea parohiei „L'Assomption de la Vierge”, ca membru al Bisericii Ortodoxe din Moldova și care purta ștampila cadastrului de înregistrare sub numărul 8901233028. Curtea de Apel Bălți a considerat că acest certificat confirmă dreptul de proprietate al parohiei „Adormirea Maicii Domnului” cu privire la terenul în litigiu și constituie, așadar, o nouă circumstanță care să justifice revizuirea cauzei.Curtea observă că, potrivit legislației și practicii naționale, rezultă că numai faptele noi, care sunt de o importanță esențială pentru caz, pot justifica revizuirea procesului. Certificatul prezentat ca un fapt nou în cazul de față se referă aparent la o altă proprietate imobiliară, deoarece are un alt număr cadastral decât parcela de teren în litigiu. În același timp, decizia Curții de Apel Bălți nu conține nicio explicație în acest sens și nu conține informații cu privire la relevanța și importanța acestui „fapt nou” pentru soluționarea cauzei. Prin urmare, Curtea nu a putut reține că certificatul în cauză a fost o dovadă autentică nouă, care ar fi avut o importanță esențială pentru soluționarea cauzei.În final, Curtea a observat că, în ceea ce privește respectarea termenului de trei luni pentru depunerea cererii de revizuire, Curtea de Apel Bălți a considerat că acesta a fost respectat, din momentul în care V.A. a aflat de hotărârea în litigiu abia în octombrie 2009. Cu toate acestea, Curtea a observat că această hotărâre a fost înregistrată în Registrul bunurilor imobiliare, la 6 februarie 2006. Decizia Curții de Apel nu conține nicio informație privind imposibilitatea lui V.A. și a parohiei „Adormirea Maicii Domnului” de a consulta registrul, în ciuda invocării exprese a acestui argument de către al doilea reclamant.Având în vedere circumstanțele cauzei și argumentele prezentate de părți, Curtea a considerat că procedura de revizuire în cauză a fost un veritabil „apel deghizat”, al cărui scop era acela de a obține o nouă examinare a cazul, în loc de o procedură de revizuire autentică, așa cum prevăd dispozițiile relevante din Codul de procedură civilă (a se vedea, mutatis mutandis, Jomiru și Crețu împotriva Republicii Moldova, nr. 28430/06, § 35, 17 aprilie 2012 ).În consecință, a existat o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenție și a articolului 1 din Protocolul nr. 1, ca urmare a anulării hotărârii definitive din 20 octombrie 2005.Curtea a acordat reclamanților suma de 2,000 de Euro cu titlu de prejudiciu moral și 1,760 de Euro cu titlu de costuri și cheltuieli.În fața Curții reclamanții au fost reprezentați de către Postica A., avocat din Chișinău.

Imparțialitatea judecătorului moldovean, în dispută cu avocatul, a trezit îngrijorări

În hotărârea din 22 octombrie 2019 în cauza Deli c. Moldovei, cererea nr. 42010/06, Curtea Europeană a constat, în unanimitate că au avut loc:-...

Hotărârea în cauza Grama și Dîrul c. Moldovei și Rusiei, cererile...

Reclamanții sunt Ion Grama și Mihai Dîrul, născuți în 1955 și 1944, care locuiesc în Corjova și Lunga, “rmn”.Ei și-au înregistrat autoturismele la autoritățile...

CtEDO: Cașu c. Moldovei, detenția excesivă a reclamantului

CtEDO: Cașu c. Moldovei, cererea nr. 75524/13, detenția reclamantului în arest, pentru aproape 24 de luni, a fost excesiv de lungă și nu s-a bazat...

CtEDO: Mitropolia Basarabiei și Exarhatul Plaiurilor Parohia Nașterii Maicii Domnului din...

CtEDO: Mitropolia Basarabiei și Exarhatul Plaiurilor Parohia Nașterii Maicii Domnului din Mihalașa c. Moldovei, cererea nr. 65637/10, încălcarea principiului securității raporturilor juridiceReclamanții în această cauză...

CtEDO: Moscalciuc c. Moldovei, aflarea în arest preventiv mai mult de...

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a făcut publică hotărâre în cauza Moscalciuc c. Moldovei cererea nr. 42921/10, prin care a constatat violarea art. 5...

Convenția Europeană

Convenţia Europeană a Drepturilor Omului

Textul Convenţiei este prezentat aşa cum a fost amendat în conformitate cu dispoziţiile Protocolului nr. 14 (STE nr. 194) începând cu intrarea acestuia în vigoare la data de 1 iunie 2010.

Publicații

Metodologie de monitorizare a selectivităţii justiţiei penale

Metodologia de monitorizare a selectivității justiției penale a fost elaborată de Asociația Obștească ”Juriștii pentru Drepturile Omului” în cadrul Proiectului „Mobilizarea societății civile...

IMPLICARE

null

null

null

null

null

Întrebări

null

Curtea Europeană

null

0
Hotărâri CtEDO c. Moldovei
0
-2001
Prima hotărâre CtEDO c. Moldovei
0
Încălcări
0
Neîncălcări, Altele