Hotărârea A.O. Falun Dafa și alții c. Moldovei

Hotărâri CEDO    
28
  Reclamanții sunt A.O. Falun Dafa, A.O. Qigong Falun Gong Moldova, Tatiana Chiriac și Dumitru Roman. Asociațiile reclamante sunt organizații care practică Falun Gong, practică spirituală interzisă în China, scopul declarat fiind de a atinge spiritualitatea prin rectitudine morală, exerciții și meditație. Simbolul internațional a organizațiilor și simbolul înregistrat de Ministerul Justiției este Falun, sub formă de o svastică mare și 4 svastici mici, etc. La data diferite, o a treia organizație a inițiat procedure judiciare împotriva Ministerului Justiției și organizațiile reclamante, cerând interziceerea simbolurilor acestora și lichidarea acestora pe motiv că svastica propagă ură și tulburări sociale. Reclamanții s-au opus și au inovcat că simbolul să nu este o svastică nazistă și că sunt înregistrați în 80 de state din lume. Prin deciziile din 11 februarie 2015 și 07 decembrie 2016, instanța supremă a admis acțiunile împotriva Ministerului și organizațiilor reclamante, a interis simbolul acestora și a decis lichidarea lor. Ca rezultat, simbolul organizațiilor reclamante a fost inclus în registrul materialelor de natură extremisă. După communicarea cererii Guvernului, au fost depuse cereri de revizuire, privind anularea hotărârilor judecătorești anterioare. Prin deciziile din 02 octombrie și 27 noiembrie 2019 instanța supremă a admis cererile de revizuire, a anulat hotărârile anterioare și a dispus rejudecarea cauzelor, de asemenea s-a constatat violarea Articolului 9 și 11 din Convenție. După finalizarea procedurilor, organizațiile reclamante au cerut Ministerului excluderea simbolului din registrul materialelor de natură extremistă, însă autoritatea a refuzat, astfel hotărârile judecătorești au rămas neexecutate. În fața Curții, asociațiile reclamante s-au plâns că intezicerea simbolului său și lichidarea acestora a constituit încălcarea Articolului 9 din Convenție, libertatea gândirii, conștiinței și religiei și Articolului 11 din Convenție, libertatea asocierii. Guvernul a fost de accord că reclamanților le-a fost încălcate drepturile prevăzute de Articolele 9 și 11 din Convenție; astfel Curtea nu a văzut motive să se departajeze de la concluzia instanței supreme naționale și nu a considerat necesar să reexamineze fondul cererii. Curtea a acordat reclamanților suma de 4,500 Euro cu titlu de prejudiciu moral și 1,500 Euro cu titlu de costuri și cheltuieli. În fața Curții reclamanții au fost reprezentați de V. Gribincea, avocat din Chișinău.

Centrul de Medicină Legală, obligat de instanțe să dezvăluie numele experților judiciari sancționați disciplinar

Noutăți    
24
Asociația Obștească Juriștii pentru Drepturile Omului a obținut câștig de cauză într-un dosar de acces la informație care a durat mai bine de doi ani, după ce Centrul de Medicină Legală (CLM) a refuzat să dezvăluie numele experților judiciari trași la răspundere disciplinară. Punctul final a fost pus de Curtea Supremă de Justiție (CSJ) pe 16 iunie, printr-o încheiere irevocabilă pe marginea cazului.     În mai 2019, reprezentanții asociației și cetățeana Silvia Rotari au solicitat de la Centrul de Medicină Legală  mai multe informații de interes public, printre care lista experților judiciari licențiați/atestați care activează în cadrul centrului și a celor care au fost trași la răspundere disciplinară în perioada 10 octombrie 2014 – 30 aprilie 2019 pentru abaterile comise în activitatea de expertiză judiciară, precum și sancțiunile disciplinare aplicate pentru fiecare dintre aceste persoane. De asemenea, asociația a solicitat și suma totală de bani încasată de CML pentru prestarea serviciilor de expertiză judiciară contra plată în perioada 1 ianuarie 2017- 30 aprilie 2019; procedurile de achiziții publice efectuate de Centru, privind achiziționarea de servicii, bunuri și lucruri și agenții operatorii economici desemnați câștigători; sumele ofertelor prezentate de aceștia în cadrul tenderelor. CML a răspuns parțial solicitărilor și peste termenul prevăzut de lege, invocând că lista experților care activează la CML este plasată pe site-ul Ministerului Justiției, iar numele celor care au fost sancționați disciplinar nu poate fi dezvăluit din cauza protecției datelor cu caracter personal. Reprezentanții instituției au precizat doar că în total au fost sancționați 14 experți. Nemulțumiți de răspuns, solicitanții l-au atacat în instanță, cerând date complete și compensarea cheltuielilor de judecată. Dosarul a ajuns pe masa judecătorului  Victor Sîrbu de la judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, care a respins acțiunea drept neîntemeiată, printr-o decizie din decembrie 2019. Potrivit magistratului, reclamanții „nu au invocat argumente clare care ar acorda posibilitatea autorității publice de a examina și prezenta informaţia solicitată cu privire la sancțiunile disciplinare aplicate experților, or, în cerere nu se conține motivarea privind interesul sporit, existența unui interes public ca informaţia să fie cunoscută”. Decizia primei instanțe a fost atacată la Curtea de Apel. Judecătorii Angela Bostan, Ion Muruianu și Veronica Negru au casat-o integral și au emis o nouă hotărâre, în februarie 2021, prin care au obligat CML să furnizeze informațiile solicitate cu privire la lista experților care au fost trași la răspundere și achitarea cheltuielilor de judecată. Completul de judecată a criticat abordarea primei instanțe precum că unele subiecte puteau fi găsite de solicitanți pe site-urile oficiale ale autorităților publice. În viziunea magistraților, „răspunsul trebuie să fie concret şi să se refere nemijlocit la obiectul cererii, fiind inadmisibil un răspuns evaziv, incomplet sau numai diriguitor, dar nu concretizat”. „Sau, pârâtul/intimat fiind deţinătorul informaţiei date trebuie să o furnizeze solicitantului odată ce solicitarea de acces la informaţie a fost către acesta, dar nu să facă referire la caracterul public al informaţiei date și/sau trimitere la alte surse. Aceasta chiar și în «era tehnologiilor informaţionale» și aspiraţia autorităţilor de transparenţă maximă în activitate prin publicarea diferitor informaţii inclusiv referitor la structură. Odată ce persoana are garantat prin lege, inclusiv cea supremă, un drept la informare, vizatul/furnizorul de informaţie/solicitării date urmează să răspundă nemijlocit, nu prin trimiteri”, se arată în decizia Curții de Apel. În februarie 2021, CML a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău, solicitând să fie menținută decizia instanței de fond. Reprezentantul legal al instituției, Tudor Crigan, a menționat că instanța de apel, la adoptarea soluției, „a neglijat răspunsul Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, care a susținut poziția Centrului de Medicină Legală”. Crigan a mai notat că Curtea de Apel nu a interpretat corect legea. Asociația Juriștii pentru Drepturile Omului a depus o referință prin care a solicitat respingerea recursului lui Tudor Crigan. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, format din Tamara Chișca-Doneva, Victor Burduh și Nicolae Craiu, a considerat, printr-o încheiere irevocabilă din 16 iunie 2021, drept inadmisibil recursul depus de Tudor Crigan, motivându-se că actul a fost depus de o persoană neîmputernicită. www.media-azi.md

Centrul de Medicină Legală, obligat de instanțe să dezvăluie numele experților judiciari sancționați disciplinar

Asociația Obștească Juriștii pentru Drepturile Omului a obținut câștig de cauză într-un dosar de acces la informație care a durat mai bine de doi ani, după ce Centrul de Medicină Legală (CLM) a refuzat să dezvăluie numele experților judiciari trași la răspundere disciplinară. Punctul final a fost pus de Curtea Supremă de Justiție (CSJ) pe 16 iunie, printr-o încheiere irevocabilă pe marginea cazului.     În mai 2019, reprezentanții asociației și cetățeana Silvia Rotari au solicitat de la Centrul de Medicină Legală  mai multe informații de interes public, printre care lista experților judiciari licențiați/atestați care activează în cadrul centrului și a celor care au fost trași la răspundere disciplinară în perioada 10 octombrie 2014 – 30 aprilie 2019 pentru abaterile comise în activitatea de expertiză judiciară, precum și sancțiunile disciplinare aplicate pentru fiecare dintre aceste persoane. De asemenea, asociația a solicitat și suma totală de bani încasată de CML pentru prestarea serviciilor de expertiză judiciară contra plată în perioada 1 ianuarie 2017- 30 aprilie 2019; procedurile de achiziții publice efectuate de Centru, privind achiziționarea de servicii, bunuri și lucruri și agenții operatorii economici desemnați câștigători; sumele ofertelor prezentate de aceștia în cadrul tenderelor. CML a răspuns parțial solicitărilor și peste termenul prevăzut de lege, invocând că lista experților care activează la CML este plasată pe site-ul Ministerului Justiției, iar numele celor care au fost sancționați disciplinar nu poate fi dezvăluit din cauza protecției datelor cu caracter personal. Reprezentanții instituției au precizat doar că în total au fost sancționați 14 experți. Nemulțumiți de răspuns, solicitanții l-au atacat în instanță, cerând date complete și compensarea cheltuielilor de judecată. Dosarul a ajuns pe masa judecătorului  Victor Sîrbu de la judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, care a respins acțiunea drept neîntemeiată, printr-o decizie din decembrie 2019. Potrivit magistratului, reclamanții „nu au invocat argumente clare care ar acorda posibilitatea autorității publice de a examina și prezenta informaţia solicitată cu privire la sancțiunile disciplinare aplicate experților, or, în cerere nu se conține motivarea privind interesul sporit, existența unui interes public ca informaţia să fie cunoscută”. Decizia primei instanțe a fost atacată la Curtea de Apel. Judecătorii Angela Bostan, Ion Muruianu și Veronica Negru au casat-o integral și au emis o nouă hotărâre, în februarie 2021, prin care au obligat CML să furnizeze informațiile solicitate cu privire la lista experților care au fost trași la răspundere și achitarea cheltuielilor de judecată. Completul de judecată a criticat abordarea primei instanțe precum că unele subiecte puteau fi găsite de solicitanți pe site-urile oficiale ale autorităților publice. În viziunea magistraților, „răspunsul trebuie să fie concret şi să se refere nemijlocit la obiectul cererii, fiind inadmisibil un răspuns evaziv, incomplet sau numai diriguitor, dar nu concretizat”. „Sau, pârâtul/intimat fiind deţinătorul informaţiei date trebuie să o furnizeze solicitantului odată ce solicitarea de acces la informaţie a fost către acesta, dar nu să facă referire la caracterul public al informaţiei date și/sau trimitere la alte surse. Aceasta chiar și în «era tehnologiilor informaţionale» și aspiraţia autorităţilor de transparenţă maximă în activitate prin publicarea diferitor informaţii inclusiv referitor la structură. Odată ce persoana are garantat prin lege, inclusiv cea supremă, un drept la informare, vizatul/furnizorul de informaţie/solicitării date urmează să răspundă nemijlocit, nu prin trimiteri”, se arată în decizia Curții de Apel. În februarie 2021, CML a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău, solicitând să fie menținută decizia instanței de fond. Reprezentantul legal al instituției, Tudor Crigan, a menționat că instanța de apel, la adoptarea soluției, „a neglijat răspunsul Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, care a susținut poziția Centrului de Medicină Legală”. Crigan a mai notat că Curtea de Apel nu a interpretat corect legea. Asociația Juriștii pentru Drepturile Omului a depus o referință prin care a solicitat respingerea recursului lui Tudor Crigan. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, format din Tamara Chișca-Doneva, Victor Burduh și Nicolae Craiu, a considerat, printr-o încheiere irevocabilă din 16 iunie 2021, drept inadmisibil recursul depus de Tudor Crigan, motivându-se că actul a fost depus de o persoană neîmputernicită. www.media-azi.md

Hotărârea în cauza Fabrica de Zahăr din Ghindeşti S.A. c. Moldovei, satisfacția echitabilă

  La 27 aprilie 2021, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat hotărârea privind satisfacția echitabilă în cauza FABRICA DE ZAHĂR DIN GHINDEŞTI S.A. c. Moldovei, cererea nr. 54813/08. În hotărârea principală, din data de 03 decembrie 2019, Curtea a constatat că urmare a anulării deciziei naționale, prin admiterea cererii de revizuire, a fost încălcat Articolul 6 § 1 din Convenție și Articolul 1 Protocolul nr. 1. Curtea a acordat companiei reclamante suma de 2,000,000 Euro cu titlu de prejudiciu material.

Hotărârea A.O. Falun Dafa și alții c. Moldovei

  Reclamanții sunt A.O. Falun Dafa, A.O. Qigong Falun Gong Moldova, Tatiana Chiriac și Dumitru Roman. Asociațiile reclamante sunt organizații care practică Falun Gong, practică spirituală...

Hotărârea în cauza Fabrica de Zahăr din Ghindeşti S.A. c. Moldovei,...

  La 27 aprilie 2021, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat hotărârea privind satisfacția echitabilă în cauza FABRICA DE ZAHĂR DIN GHINDEŞTI S.A. c....

Hotărârea în cauza Rusu Lintax SRL c. Moldovei, satisfacția echitabilă

La 06 aprilie 2021, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat hotărârea privind satisfacția echitabilă în cauza Rusu Lintax SRL c. Moldovei, cererea nr....

Noua strategie de procesare a cazurilor – „Curtea care contează”

  Curtea de la Strasbourg a introdus o strategie de procesare a cazurilor mai targhetată și mai eficientă, care presupune identificarea cazurilor de “impact” întemeiate...

Hotărârea în cauza Trocin c. Moldovei, cererea nr. 23847/19

  Articolul 3 (aspect material și procedural) – Tratament inuman și degradant – Omisiunea Guvernului de a aduce explicație plauzibilă pentru leziunile ocazionate în detenție...

Convenția Europeană

Noua strategie de procesare a cazurilor – „Curtea care contează”

  Curtea de la Strasbourg a introdus o strategie de procesare a cazurilor mai targhetată și mai eficientă, care presupune identificarea cazurilor de “impact”...

Publicații

Metodologia de monitorizare a selectivităţii justiţiei penale 2020

  Metodologia de monitorizare a selectivității justiției penale Fișa de monitorizare a ședințelor de judecată Fişa cazului monitorizat Metodologia de monitorizare a selectivității justiției penale a fost...

IMPLICARE

null

null

null

null

null

Întrebări

null

Curtea Europeană

null

0
Hotărâri CtEDO c. Moldovei
0
-2001
Prima hotărâre CtEDO c. Moldovei
0
Încălcări
0
Neîncălcări, Altele