Curtea a constatat la 07 noiembrie 2017, în cauza Egill Einarsson c. Islandei, că instanţele naţionale nu au luat în consideraţie în mod suficient faptul că remarcile, în special cuvântul “violator”, au fost postate peste o săptămână după ce procurorii au încetat procedurile penale împotriva reclamantului. De asemenea, instanţele nu au prezentat o explicaţie suficientă în contextul cauzei pentru justificarea constatării că cuvântul “violator” putea fi folosit ca judecată de valoare.
În hotărârea Camerei în cauza Egill Einarsson c. Islandei, cererea nr. 24703/15, Curtea Europeană a constatat cu 5 voturi la 2, că a avut loc încălcarea articolului 8 din Convenţie, dreptul la respectarea vieţii private şi de familie.
Cauza vizează cererea unui blogger cunoscut urmare a unei decizii a instanţei supreme, potrivit căreia el nu a fost defăimat de cuvintele “Fuck you rapist bastard” (“Du-te dracului nenorocitule de violator”) utilizate într-o postare pe Instagram despre acesta. Procuratura a respins anterior acuzaţiile de viol şi infracţiune sexuală împotriva acestuia.
Potrivit Curții, instantele naţionale nu au asigurat o balanţă echitabilă între drepturile reclamantului la respectarea vieţii private în temeiul articolului 8 din Convenţie şi dreptul la libertatea de exprimare în temeiul articolului 10 a persoanei care a postat remarca.
Faptele principale
Reclamantul, de naţionalitate islandeză născut în 1980, în perioada de referinţă era un scriitor cunoscut de articole şi cărţi, întreținea un blog și, de asemenea, apărea şi la televiziune. În 2011, el a fost acuzat de viol, şi în 2012 a fost acuzat de comiterea unei alte infracţiuni sexuale câţiva ani mai devreme. Ulterior procuratura a încetat cauzele pe motivul lipsei dovezilor, a doua decizie a fost adoptată la 15 noiembrie 2012. Șapte zile mai târziu, reclamantul a acordat un interviu unui jurnal local, care a inclus fotografia sa pe pagina principală şi comentariile sale privind acuzaţia de viol. El a menţionat de câteva ori că acuzaţiile erau false.
În aceeaşi zi, o persoană privată, X, a postat pe Instagram o fotografie modificată a reclamantului, însoţită de titlul “Fuck you rapist bastard” (“Du-te dracului nenorocitule de violator”). X a modificat fotografia prin desenarea unei cruci răsturnate pe fruntea reclamantului cu inscripţia “loser” (“pierzător”) pe faţa acestuia.
Avocatul reclamantului s-a adresat către X cu solicitarea de a elimina postarea, de a aduce scuze în mass-media şi de a plăti despăgubiri. Avocatul lui X a răspuns prin Email că X nu a distribuit fotografia online, din moment ce aceasta a fost postată într-un grup închis pe Instagram şi că a fost distribuită de către alte persoane. În Email se specifica că X regretă cele întâmplate şi că fotografia a fost răspândită fără acordul sau ştirea sa.
Reclamantul a intentat proceduri de defăimare în decembrie 2012, cerând pedepsirea lui X conform prevederilor Codului penal pentru modificarea fotografiei şi publicarea pe Instagram însoțită de titlul respectiv. De asemenea, el a cerut dezmințirea expresiei din titlul fotografiei şi obligarea lui X la plata despăgubirilor.
În noiembrie 2013 instanța de judecată a respins cererea reclamantului, hotărârea a fost menţinută în recurs în noiembrie 2014. Instanţa supremă a constatat că remarcile lui X au fost judecăţi de valoare. Instanţa a considerat că expresiile urmează a fi privite în contextul unei dezbateri publice instigate anterior de către reclamant.
Decizia Curţii
Curtea a considerat că dificultatea în speţă în faţa instanţelor naţionale a fost dacă cuvintele “Fuck you rapist bastard” sunt judecăţi de valoarea sau fapte. Instanţele naţionale au constatat că remarcile au fost judecăţi de valoare când sunt privite în context, referindu-se la „o dezbatere publică nemiloasă” instigată de reclamant, când a comentat în interviul dat jurnalului pe marginea acuzaţiilor de infracţiune sexuală.
Curtea a notat că cuvântul „violator” este obiectiv şi faptul în natura sa şi că o alegaţie de viol putea fi demonstrată. Deşi nu este exclusă posibilitatea că o declaraţie obiectivă poate, contextual, fi clasificată ca o judecată de valoare, elementele contextuale care duc la o atare concluzie trebuie să fie convingătoare când e vorba de cuvântul „violator”.
Curtea a observat că instanţele naţionale şi-au argumentat concluziile sale în primul rând pe implicarea reclamantului într-o dezbatere publică în contextul postării pe Instagram şi constatării că declaraţia a fost o judecată de valoare. Totuşi, instanţele naţionale au eşuat să i-a în consideraţie corespunzătoare cronologia evenimentelor în chestiune: procedurile în privinţa unei pretinse infracţiuni sexuale au fost încetate cu o săptămână înainte de postarea pe Instagram. Aceasta însemnând că contextul faptic a declaraţiei au fost procedurile penale în care reclamantul era acuzat de actul la care s-a referit postarea pe Instagram, dar care a fost încetată în legătură cu lipsa dovezilor.
Curtea a considerat că instanţele naţionale nu au ţinut cont de elementele relevante şi suficiente pentru a-şi justifica concluzia că afirmaţiile disputate au constituit judecăţi de valoare. Chiar dacă Curtea ar accepta o asemenea concluzie, ea a notat că potrivit jurisprudenţei sale aceasta oricum ar avea nevoie de o bază faptică. Totuşi, instanţele naţionale au eşuat să explice în mod suficient baza faptică în deciziile sale, având în vedere că procedurile privind infracţiunea sexuale au fost încetate. Curtea a subliniat că articolul 8 urmează a fi interpretat ca însemnând că chiar şi persoanele publice care au iniţiat o dezbatere aprinsă nu trebuie să tolereze de a fi acuzate de acţiuni penale fără ca aceste declaraţii să fie susţinute de fapte.
