Între 25 și 28 aprilie 2009, Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Thomas Hammarberg, a vizitat Moldova în vederea evaluării situației privind drepturile omului după evenimentele post-electorale care au avut loc la începutul lunii aprilie.


La 29 aprilie 2009, în cadrul sesiunii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 27-30 aprilie 2009, Сomisarul Hammarberg a declarat că mai mult de 300 de persoane au fost arestate în Chișinău în urma demonstrațiilor post-electorale și că un număr mare dintre acestea au fost maltratate.


Comisarul a avut întrevederi cu ministrul Afacerilor Interne, al Justiției și al Afacerilor Externe, cu un parlamentar din partea Partidului Comuniștilor, cu Procurorul General, cu Avocatul Parlamentar, cu membrii mecanismului național pentru prevenirea torturii, cu liderii partidelor de opoziție, precum și cu reprezentanții societății civile și din partea mass-media.


Comisarul Hammarberg a intervievat diferite persoane care erau sau au fost private de libertate în urma demonstrațiilor și violențelor post-electorale. Persoanele care se aflau în detenție au fost vizitate în închisoarea nr. 13. De asemenea, Comisarul efectuat o vizită la Comisariatul General de Poliție Chișinău, unde a fost deținută cea mai mare parte a protestatarilor. Expertul medical care făcea parte din echipa Comisarului a studiat numeroase rapoarte medicale întocmite de spitalul de urgență, rapoarte întocmite de poliție și în închisoare.


Comisarul a notat că, deși majoritatea protestatarilor au demonstrat pașnic, unii protestatari au recurs la violență și au comis acte de vandalism. Grupuri de persoane au pătruns în clădirile Parlamentului și a Președinției la 7 aprilie 2009. Unii polițiști au fost răniți de pietrele aruncate în ei de către protestatari.  Măsurile luate pentru a opri tulburările în masă s-au dovedit a fi foarte ineficiente.

Potrivit informațiilor obținute de Comisar, persoanele erau reținute de polițiști în civil care nu se prezentau. Cei arestați au spus că au fost bătuți în timpul reținerii, transportării și în cadrul comisariatelor de poliție, inclusiv în timpul interogărilor. Ei au povestit că au fost bătuți, loviți cu pumnii sau cu bâte, umiliți și agresați verbal.

Dosarele studiate de expertul medical al Comisarului conțineau probe de vătămări care corespundeau cu cele din mărturiile depuse de persoanele care fost supuse maltratărilor în cadrul comisariatelor de poliție. Proporția și severitatea acestor maltratări este demonstrată și de faptul că 105 persoane au fost duse la spitalul de urgență din Chișinău, dintre care 24 au fost spitalizate. Potrivit Ministerului de Interne și Procurorului General, la data de 28 aprilie 2009, se examinau 50 de plângeri cu privire la maltratare, iar în privința unui caz a fost inițiat un dosar penal.


Mai multe persoane arestate s-au plâns că nu li s-a acordat posibilitatea să informeze rudele despre arest și nu li s-a permis accesul la un avocat până la prima înfățișare în fața instanței. Arestații și avocații lor s-au plâns că ședințele de judecată au avut loc foarte repede, că apărarea a fost făcută dificil de realizat și că judecătorii nu au dat nici un răspuns plângerilor de maltratare.


Oficialii cu care a discutat Comisarul au recunoscut că poliția a făcut abuz de putere după proteste în privința persoanelor lipsite de libertate. Procurorul General a afirmat că va investiga fiecare plângere de maltratare și se va autosesiza chiar în lipsa plângerii. Ministrul Afacerilor Interne s-a referit la posibilitatea aplicării sancțiunilor disciplinare în privința polițiștilor, cum ar fi retrogradarea, suspendarea sau concedierea.


Comisarul consideră necesar că este nevoie nu doar să fie revăzut comportamentul unor polițiști, dar și responsabilitatea superiorilor lor. Este foarte îngrijorător că aceste încălcări au avut loc în pofida interzicerii torturii prin lege, unui cod de conduită a poliției și cursurilor de perfecționare la care au asistat unii polițiști. Trebuie clarificată pe deplin responsabilitatea pentru această cădere în profesionalism și în respect pentru normele de bază. Impunitatea în acest caz ar constitui un precedent negativ.


În loc să ceară mass-media și organizațiilor neguvernamentale să-și justifice relatările critice, autoritățile trebuie să încurajeze victimele și martorii să contribuie la desfășurarea investigațiilor.


Comisarul a mai menționat că, paralel cu procedurile penale și disciplinare, este nevoie încă o dată să fie revizuite modul de angajare și instruire a polițiștilor; să fie consolidate garanțiile persoanelor reținute și aflate în custodia poliției, inclusiv asigurarea accesului imediat la un avocat; să fie consolidată instituția avocatului parlamentar și mecanismul de prevenire a torturii și să fie asigurat accesul nestingherit la toate centrele de detenție.


Comisarul urmează să elaboreze un raport complet, care va fi expediat Guvernului moldovean pentru comentarii, după care acesta va fi făcut public.