La 6 aprilie 2009, colegiul de 5 judecători al Marii Camere a CtEDO a acceptat cererea Guvernului Moldove de retrimitere a cauzei Tănase și Chirtoacă c. Moldovei (cererea nr. 7/08) în fața Marii Camere.


La 16 septembrie 2009, Marea Cameră va organiza audieri în această cauză.


* * *


Prin hotărârea din 18 noiembrie 2008 în cauza Tănase și Chirtoacă c. Moldovei, Curtea a constatat, în unanimitate, violarea art. 3 al Protocolului nr. 1 la CEDO în ceea ce-l privește pe dl Tănase.


Curtea a notat că Moldova este unicul stat european care acordă indivizilor dreptul de a deține dubla sau multipla cetățenie, dar interzice acestora de a fi aleși în Parlament. Există alte metode disponibile Guvernului Moldovei de a asigura loialitatea deputaților față de națiune, cum ar fi depunerea jurământului. Astfel de măsuri au fost adoptate de alte state europene. În continuare, Curtea a subliniat că, într-o democrație, loialitatea față de stat nu înseamnă neapărat loialitatea față de actuala guvernare a statului sau față de un partid politic anume.


Curtea a notat că Republica Moldova este parte la Convenția Consiliului Europei cu privire la cetățenie, care, prin art. 17 (1), garantează egalitatea în drepturi a cetățenilor cu multiplă cetățenie și a cetățenilor care dețin doar cetățenia țării de reședință. În plus, Comisia Consiliului Europei împotriva Rasismului și Intoleranței („ECRI”) și Comisia de la Veneția au subliniat incompatibilitatea între unele prevederi ale noii legi electorale și obligațiunile pe care Moldova și le-a asumat când a ratificat Convenția cu privire la cetățenie, care garantează, în special, un tratament egal atât tuturor deținătorilor de cetățenie multiplă rezidenți în Moldova, cât și celor ce dețin în exclusivitate cetățenia Moldovei.


Curtea a fost frapată de faptul că, în 2002 și 2003, Parlamentul Moldovei a adoptat legislația prin care permitea moldovenilor deținerea dublei cetățenii și se pare că, la acel moment, autoritățile nu erau preocupate de loialitatea celor care au optat pentru dubla cetățenie. Guvernul nu a menționat în acea perioadă că drepturile politice ale persoanelor care vor dobândi o altă cetățenie vor fi afectate pe viitor. Din 2003, fiind fără îndoială încurajată de noua legislație, o mare parte din populația Moldovei a obținut cetățenie dublă sau multiplă, având o speranță legitimă că drepturile sale politice existente nu vor fi diminuate.


Având în vedere contextul specific al evoluției politice din Moldova, Curtea nu a considerat că Legea nr. 273 ar putea fi justificată, mai ales luând în considerație faptul că o astfel de restrângere severă a fost introdusă aproximativ cu un an, sau chiar mai puțin, înainte de alegerile parlamentare. O astfel de practică este în contradicție cu recomandările Comisiei de la Veneția în ceea ce privește stabilitatea legislației electorale. De asemenea, se pare că promotorii reformei electorale au respins categoric propunerea opoziției de a transmite proiectul de lege Consiliului Europei pentru expertizare, iar Guvernul nu a reacționat în niciun fel la îngrijorarea univocă exprimată de Consiliul Europei.


Reclamanții au fost reprezentați la CtEDO de către dna Janeta HANGANU, avocat din Chișinău.


* * *


În conformitate cu art. 43 al Convenției, orice parte poate, în cazuri excepționale și în termen de trei luni de la data pronunțării hotărârii unei Camere, să depună în scris la grefa Curții o cerere de trimitere a cauzei în fața Marii Camere. Conform art. 73 para. 1 al Regulamentului Curții, drept temei pentru retrimitere poate fi doar o problemă gravă cu privire la interpretarea sau la aplicarea Convenției sau a protocoalelor sale, sau o problemă gravă cu caracter general care, potrivit solicitantului, se impune a fi examinată de Marea Cameră.


O cauză poate fi reexaminată în Marea Cameră doar dacă un colegiul din 5 judecători, compus conform art. 24 para. 5 (a) al Regulamentului Curții, acceptă cererea de retrimitere.