La 18 noiembrie 2008, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Curtea) a pronunțat hotărârea Tănase și Chirtoacă c. Moldovei (cererea nr. 7/08). Cererea a fost depusă la 27 decembrie 2007. La 17 iunie 2008, Curtea a comunicat Guvernului Republicii Moldova cererea. Având în vedere alegerile parlamentare care vor avea lor în curând în Moldova, în temeiul art. 41 al Regulamentului Curții, Camera a decis examinarea cererii cu prioritate. Deoarece ambii reclamanți sunt cetățeni români, Guvernul României, în temeiul art. 36 para. 1 CEDO, a intervenit în procedură.
* * *
În această cauză, reclamanții, Alexandru TÄ‚NASE și Dorin CHIRTOACÄ‚, dețin cetățenia Republicii Moldovei și pe cea a României.
După declararea independenței Republicii Moldova, cetățenii Moldovei nu aveau dreptul să dețină cetățenia altui stat. Totuși, la 5 iunie 2003, Parlamentul Moldovei a modificat Legea cetățeniei și a acordat cetățenilor moldoveni dreptul la pluralitatea de cetățenii. Conform acestor modificări, cetățenii cu pluralitate de cetățenii aveau aceleași drepturi ca și persoanele care dețineau doar cetățenia Republicii Moldova, fără ca la această regulă să existe excepții.
În decembrie 2005 și, respectiv, octombrie 2006, ambii reclamanți au obținut pașapoarte românești. Ulterior, ei au făcut public faptul că dețin cetățenia română.
În 2005, dl Chirtoacă a devenit vicepreședintele Partidului Liberal, un partid de opoziție, și, în iunie 2007, el a câștigat alegerile locale din mun. Chișinău cu 61.17%, devenind astfel primar al municipiului. La 18 iunie 2008, în cadrul unui interviu, dl Chirtoacă a declarat că va participa activ în campania electorală din primăvara anului 2009, dar că nu va renunța la funcția de primar, subliniind că unica sa intenție este de a ajuta partidul său să câștige cât mai multe voturi la alegeri și ca ulterior să rămână primar. La 13 octombrie 2008, dl Chirtoacă a făcut o declarație similară celei din 18 iunie 2008.
Dl Tănase este un avocat care s-a lansat în politică recent. În iunie 2007, el a devenit membru al Consiliului municipal Chișinău și, ulterior, a fost ales vicepreședinte al Partidului Liberal Democrat, un partid de opoziție reprezentat în Parlament și creat în ianuarie 2008.
La 10 aprilie 2008, Parlamentul Moldovei a adoptat 3 amendamente la legislația electorală, care presupun: creșterea pragului electoral de la 4 la 6 procente, interzicerea blocurilor electorale și a coalițiilor și interzicerea persoanelor deținătoare de dublă sau multiplă cetățenie să devină membri ai Parlamentului.
Anterior, la 11 octombrie 2007, Parlamentul a adoptat în prima lectură un proiect de lege (Legea nr. 273) pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Potrivit acestui proiect de lege, doar persoanele care dețineau exclusiv cetățenia Moldovei puteau ocupa funcții de conducere în guvern, activa în unele funcții ale serviciului public și puteau fi candidați la funcția de deputat în Parlament. La 7 decembrie 2007, proiectul de lege menționat a fost adoptat de Parlament în lectură finală. Totuși, Președintele țării a refuzat să-l promulge și l-a restituit Parlamentului.
Proiectul de lege a suferit ulterior unele modificări în sensul că a fost redusă lista propusă cu funcțiile din guvern și din serviciul public la care era limitat accesul deținătorilor de cetățenie multiplă. Prevederile referitoare la alegerile legislative au fost, de asemenea, modificate în sensul că persoanele cu dublă sau multiplă cetățenie pot candida la alegeri, totuși, la momentul înregistrării sale în calitate de candidat la funcția de deputat, ele sunt obligate să informeze Comisia Electorală Centrală despre deținerea cetățeniei altui stat și, la momentul validării mandatului de deputat de către Curtea Constituțională, să renunțe la cetățenia altui stat.
La 29 aprilie 2008, Președintele a promulgat Legea nr. 273 și, la 13 mai 2008, ea a fost publicată în Monitorul Oficial, astfel intrând în vigoare. Art. 21 al Legii nr. 273 prevede următoarele: „(3) Pentru persoanele domiciliate în localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), incompatibilitățile stabilite de prezenta lege se vor aplica doar în măsura în care acestea vor fi stipulate de legislația ce va reglementa statutul juridic special al Transnistriei.”
Mai multe organizații internaționale, inclusiv Consiliul Europei, și oficiali internaționali și-au exprimat îngrijorarea în privința amendamentelor referitoare la cetățenia dublă și multiplă și au recomandat revizuirea legislației.
În fața Curții, reclamanții s-au plâns, în temeiul art. 3 al Protocolului nr. 1 la CEDO, că dreptul lor de a candida la alegeri a fost încălcat. Potrivit lor, nu a existat un interes public de a limita accesul în Parlament a unui număr foarte mare de cetățeni moldoveni ce dețin cetățenia altor state și, în același timp, în limitarea drepturilor alegătorilor de a-și exprima liber opinia în procesul de alegere a corpului legislativ. În orice caz, potrivit reclamanților, adoptarea unei asemenea legi în ajunul alegerilor legislative din 2009 constituie o măsură antidemocratică și disproporționată. De asemenea, reclamanții s-au plâns, în temeiul art. 14 CEDO combinat cu art. 3 al Protocolului nr. 1 la CEDO, că ei au fost discriminați în comparație cu alți cetățeni moldoveni care locuiesc în Transnistria.
În ceea ce privește statutul de victimă al reclamanților, Curtea a notat că dl Chirtoacă a declarat în presă că nu are de gând să renunțe la funcția de primar, iar legislația moldovenească actuală nu permite cumularea funcției de primar cu cea de deputat în Parlament. Prin urmare, Curtea a constatat că dl Chirtoacă nu este afectat de Legea nr. 273 și, prin urmare, el nu poate să se pretindă că este victimă, declarând, cu majoritate de voturi, inadmisibilă cererea în partea acestuia.
Pe de altă parte, dl Tănase este afectat în mod direct de nouă legislație electorală, deoarece el a declarat că va candida la alegeri și, în cazul în care va fi ales, va deveni parlamentar. De asemenea, el a susținut că nu intenționează să renunțe la cetățenia română. În consecință, el ar trebui să facă o alegere dificilă între mandatul de deputat și dubla cetățenie. În plus, având în vedere că campania de alegeri parlamentare necesită eforturi și investiții personale considerabile, conștientizarea acestei alegeri dificile va afecta incontestabil reclamantul de la începutul campaniei electorale și doar în cazul în care va fi ales. Chiar dacă el va decide să continuie campania electorală, el totuși riscă să piardă voturi ale alegătorilor, deoarece electoratul va ști că există șansa ca el să renunțe la funcția de deputat pentru a-și păstra dubla cetățenie.
În ceea ce privește chestiunea epuizării căilor de recurs interne, Guvernul Moldovei a susținut că dl Tănase putea depune o cerere la avocatul parlamentar, care, la rândul său, putea să sesizeze Curtea Constituțională. Curtea a notat că dl Tănase nu intră în categoria subiectelor cu drept de sesizare directă a Curții Constituționale și, din acest motiv, a respins această obiecție.
Curtea a constatat, în unanimitate, violarea art. 3 al Protocolului nr. 1 la CEDO în ceea ce privește dl. Tănase.
Curtea a conchis că, respingând obiecția cu privire la statutul de victimă, obligarea dlui Tănase de a renunța la cetățenia dublă pentru a deveni parlamentar reprezintă o ingerință în dreptul garantat de art. 3 al Protocolului nr. 1 la CEDO. O ingerință în acest drept constituie o violare a Convenției, decât dacă este prevăzută de lege, urmărește un scop legitim și este proporțională scopului legitim urnărit. Curtea a prezumat că ingerința a fost „prevăzută de lege” și a admis argumentul Guvernului pârât precum că ingerința a urmărit un scop legitim – asigurarea loialității membrilor parlamentului față de statul Republica Moldova. Totuși, ingerința nu a fost proporțională cu scopul legitim urmărit.
Curtea notat că Moldova este unicul stat european care acordă resortisanților săi dreptul de a deține dubla sau multipla cetățenie, dar că interzice ultimilor de a fi aleși în Parlament. Există alte metode disponibile Guvernului Moldovei de a asigura loialitatea deputaților față de națiune, cum ar fi depunerea jurământului. Astfel de măsuri au fost adoptate de alte state europene. În continuare, Curtea a subliniat că, într-o democrație, loialitatea față de stat nu înseamnă neapărat loialitatea față de actuala guvernare a statului sau față de un anumit partid politic.
Pe de altă parte, Republica Moldova este parte la Convenția CoE cu privire la cețățenie, care, prin art. 17 (1), garantează egalitatea în drepturi a cetățenilor cu multiplă cetățenie și a cetățenilor care dețin doar cetățenia țării de reședință. În plus, Comisia Consiliului Europei împotriva Rasismului și Intoleranței („ECRI”) și Comisia de la Veneția au subliniat incompatibilitatea între unele prevederi ale noii legi electorale și obligațiunile pe care Moldova și le-a asumat când a ratificat Convenția cu privire la cețățenie.
Curtea a fost frapată de faptul că, în 2002 și 2003, Parlamentul Moldovei a adoptat legislația prin care permitea moldovenilor deținerea dublei cetățenii și se pare că, la acel moment, autoritățile nu erau preocupate de loialitatea celor care au optat pentru dubla cetățenie. Guvernul nu a menționat în acea perioadă că drepturile politice ale persoanelor care vor dobândi o altă cetățenie vor fi afectate pe viitor. Din 2003, fiind fără îndoială încurajată de noua legislație, o mare parte din populația Moldovei a obținut cetățenie dublă sau multiplă, având o speranță legitimă că drepturile sale politice existente nu vor fi diminuate.
Având în vedere contextul specific al evoluției politice din Moldova, Curtea nu consideră că Legea nr. 273 poate fi justificată, mai ales luând în considerație faptul că o astfel de restrângere severă a fost introdusă aproximativ cu un an, sau chiar mai puțin, înainte de alegerile parlamentare. O astfel de practică este în contradicție cu recomandările Comisiei de la Veneția în ceea ce privește stabilitatea legislației electorale. De asemenea, se pare că promotorii reformei electorale au respins categoric propunerea opoziției de a transmite proiectul de lege Consiliului Europei pentru expertizare, iar Guvernul nu a reacționat în niciun fel la îngrijorarea univocă exprimată de Consiliul Europei.
Din aceste motive, Curtea a concluzionat că metodele folosite de Guvernul Moldovei în vederea atingerii scopului legitim nu au fost proporționale și a constatat violarea art. 3 al Protocolului nr. 1 la CEDO.
Având în vedere violarea constatată, Curtea nu a considerat necesar de a examina separat pretenția dlui Tănase privind violarea art. 14 CEDO.
Curtea a acordat reclamantului EUR 3,860 cu titlu de costuri și cheltuieli.
Reclamanții au fost reprezentați la CtEDO de către dna Janeta HANGANU, avocat din Chișinău.
Comunicatul de presă al reprezentantului reclamanților poate fi accesat aici.
Comunicatul de presă preluat de pe pagina web a Ministerului Justiției poate fi accesat aici.
