La 21 martie 2008, începând cu ora 10:45, Parlamentul Republicii Moldova a organizat audieri în cadrul ședinței Plenului Parlamentului cu privire la „cauzele pronunțării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului în privința Republicii Moldova, executarea acestora și prevenirea încălcării drepturilor omului și a libertăților fundamentale”.


Marian LUPU, Președintele Parlamentului, a menționat că aceste audieri reprezintă o primă acțiune de acest gen, care se încadrează în funcția de control și monitorizare a Parlamentului în privința executării legilor. Audieri similare au avut loc la 19 iulie 2007 în cadrul ședinței comune a Comisiei parlamentare juridică, pentru numiri și imunități și a Comisiei parlamentare pentru drepturile omului.


La audieri au prezentat rapoarte dl Vladimir GROSU, Agent Guvernamental; dl Vitalie PÎRLOG, Ministru în exercițiu al Justiției; dl Nicolae CLIMA, președinte al Consiliului Superior al Magistraturii; dl Valeriu GURBULEA, Procuror General; dl Mihai POP, Ministru în exercițiu al Finanțelor și dl Ion MANOLE, președinte al asociației obștești „Promo-Lex”.


Pe lângă raportori, la ședința Plenului Parlamentului au fost invitați conducerea Ministerului Administrației Publice Locale, a Ministerului Afacerilor Interne, a Ministerului Sănătății, a Curții Constituționale, a Curții Supreme de Justiție, a Procuraturii Generale, a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, a Serviciului Vamal, a Departamentului de executare a deciziilor judecătorești, a Departamentului instituțiilor penitenciare, a Centrului pentru Drepturile Omului, a Institutului Național al Justiției și a Consiliului Baroului Avocaților. Au mai fost invitați reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale – CReDO, Amnesty International Moldova, Juriștii pentru drepturile omului, Soros Moldova, Institutul de Reforme Penale -, precum și reprezentanți ai misiunilor diplomatice acreditate în Republica Moldova.


Audierile au durat circa 4 ore și 10 minute. Rapoartele au fost prezentate în următoarea ordine: Agentul Guvernamental, dl Vladimir GROSU; Ministrul în exercițiu al Justiției, dl Vitalie PÎRLOG; Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, dl Nicolae CLIMA; Procurorul General, dl Valeriu GURBULEA; Ministrul în exercițiu al Finanțelor, Mihai POP și Președintele asociației obștești „Promo-Lex”, Ion MANOLE.


Agentul Guvernamental, dl Vladimir GROSU, a prezentat statistica cauzelor moldovenești la CtEDO și a trecut în revistă acțiunile întreprinse de Direcția Agent Guvernamental întru executarea hotărârilor și prevenirea unor condamnări pe viitor. El a mai subliniat că Agentul Guvernamental informează periodic Procurorul General despre condamnările Republicii Moldova la Curtea de la Strasbourg. Dl Grosu a menționat următoarele cauze care duc la încălcarea drepturilor prevăzute de CEDO și la condamnarea Moldovei la CtEDO: oamenii au devenit mult mai conștienți de drepturile lor și de modul în care acestea pot fi apărate; supraîncărcarea instanțelor de judecată; necesitatea schimbării mentalității; lipsa unui mecanism intern care să soluționeze plângerile persoanelor cu privire la pretinsele încălcări și să asigure restabilirea în drepturi a cetățenilor; incompatibilitatea legislației cu standardele europene în domeniul drepturilor omului; asumarea de către stat a unor obligațiuni care se dovedesc foarte greu realizabile (ex: retrocedarea imobilelor naționalizate); deficiența în activitatea diverselor organe administrative sau a instanțelor judecătorești în aplicarea legii (neexecutarea hotărârilor judecătorești, insuficiența motivării hotărârilor judecătorești); insuficiența pregătirii profesionale a juriștilor în domeniul CEDO. El a menționat rolul autorităților naționale, în particular a instanțelor judecătorești naționale, în remedierea drepturilor încălcate, precum și necesitatea recunoașterii precedentului judiciar ca izvor de drept. În final, Agentul Guvernamental a propus „instituirea unui mecanism ce ar asigura un control eficient asupra respectării pe viitor al sistemului CEDO”.


Ministrul în exercițiu al Justiției, dl Vitalie PÎRLOG, a menționat acțiunile întreprinse în vederea executării hotărârilor CtEDO și prevenirii condamnărilor pe viitor, printre care înaintarea propunerilor de modificare a legislației în diverse domenii, introducerea unui motiv nou pentru sancționarea disciplinară a judecătorilor pentru tergiversarea examinării cauzelor, renovările în unele instituții penitenciare, propunerile de construire a unui penitenciar în conformitate cu standardele europene etc. El a subliniat că condamnările la CtEDO reprezintă și eșecul justiției naționale. Dl Pîrlog a abordat necesitatea introducerii recursului individual la Curtea Constituțională, mecanism care, în 2006, a fost respins de Parlament. 


Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, dl Nicolae CLIMA, a menționat încălcările care au fost constatate de CtEDO în cauzele împotriva Moldovei și a declarat că acestea au avut loc și datorită culpabilității instanțelor judecătorești. El a notat că condamnarea Moldovei la CtEDO este condiționată și de supraîncărcarea judecătoriilor și a accentuat necesitatea consolidării capacităților instanțelor de judecată prin suplinirea numărului necesar de judecători, precum și asigurarea judecătorilor cu consultanți/referenți. Dl Clima a declarat că „judecătorii nu pot fi constrânși de a activa sub amenințarea unei sancțiuni financiare, deoarece existența acesteia ar putea influența, inclusiv inconștient, adoptarea unei hotărâri judecătorești”. El a mai notat că condițiile de activitate ale instanțelor judecătorești, și anume clădirile inadecvate în care sunt amplasate judecătoriile, birourile mici de 9-10 m.p., lipsa stringentă de săli de judecată, diminuează activitatea de efectuare a justiției și accesul publicului la ședințele de judecată.


Procurorul General, dl Valeriu GURBULEA, a declarat că „Moldova a fost pusă în risc major de condamnare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului imediat după ratificarea Convenției Europene a Drepturilor Omului și a protocoalelor sale adiționale, deoarece imediat după ratificarea acestei convenții n-a fost adoptat un plan complex de stat privind implementarea ei”. În scopul eradicării torturii și a maltratărilor, în anii 2006-2007, au fost pornite circa 300 de dosare penale pe art. art. 3091 (tortura) și 328 (excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu) Cod penal, dintre care aproximativ jumătate se examinează în instanțele de judecată. În privința inițierii acțiunilor de regres, dl Gurbulea a comunicat că sub conducerea unui adjunct al Procurorului General a fost creat un grup de lucru care examinează fiecare caz de condamnare a Moldovei la CtEDO și care pentru fiecare caz întocmește un aviz cu propuneri. Până în prezent, au fost înaintate în instanța de judecată 4 cereri privind încasarea prejudiciului cauzat pentru condamnarea Moldovei la CtEDO – în 2 cazuri pentru neexecutarea intenționată a hotărârilor judecătorești (ambele împotriva Ministrului de atunci al transporturilor și comunicațiilor, dl A. Cupțov) și în alte 2 cazuri pentru aplicarea torturii de către colaboratorii de poliție (împotriva a 4 colaboratori de poliție care se pretinde că au maltratat reclamanții care, ulterior, a dus la condamnarea Moldovei la CtEDO).


Ministrul în exercițiu al Finanțelor, dl Mihai POP, a declarat că Guvernul își onorează obligațiile sale în privința achitării sumelor prevăzute în hotărârile CtEDO și nu are datorii. Până în prezent, au fost achitate circa EUR 1,49 mln în baza hotărârilor CtEDO și a acordurilor amiabile încheiate între reclamanți și Guvern.


Președintele asociației obștești „Promo-Lex”, dl Ion MANOLE, s-a referit la statistica cauzelor moldovenești la CtEDO, cauzele care au provocat condamnarea Moldovei, alte cauze care ar putea duce la condamnarea Moldovei în viitor și măsurile pentru prevenirea condamnării pe viitor a Moldovei la CtEDO. Potrivit dlui Manole, pentru prevenirea unor noi situații sistemice care ar putea duce la condamnarea Moldovei la CtEDO este nevoie, în special, de: motivarea adecvată a hotărârilor judecătorești; schimbarea atitudinii funcționarilor publici prin responsabilizare; explicarea de către autoritățile responsabile a esenței hotărârilor anterioare ale CtEDO în cauzele moldovenești; sancționarea disciplinară a funcționarilor publici pentru fiecare condamnare a Moldovei la CtEDO din vinovăția lor; sancționarea disciplinară a judecătorilor pentru orice abatere gravă care a dus la condamnarea Moldovei la CtEDO; excluderea practicii de prelungire a examinării cauzelor în instanțele de judecată prin trimiterea, de către instanța ierarhic superioară, a cauzei la rejudecare; creșterea semnificativă a numărului și salariilor judecătorilor și implementarea instituției acțiunii de regres în vederea compensării sumelor plătite în temeiul hotărârilor CtEDO. El a mai susținut că interpretarea art. 17 al Legii cu privire la Agentul Guvernamental, în partea ce ține de acțiunea de regres, ca fiind aplicabil doar pentru abaterile care au fost comise după 14 aprilie 2006, când această normă a fost modificată, este tendențioasă, deoarece și până la acea dată în legislația civilă exista instituția regresului, și anume art. art. 1405 și 1415 Cod civil.


După prezentarea rapoartelor, care a durat circa o oră și 40 de minute, au urmat întrebările deputaților adresate raportorilor. Au adresat întrebări următorii parlamentari: dna Vitalia PAVLICENCO, dl Vladimir FILAT, dl Dumitru PRIJMIREANU, dl Anatolie ZAGORODNII, dl Gheorghe SUSARENCOdna Valentina STRATAN, dl Nicolae OLEINIC, dl Vladimir DRAGOMIR, dl Valeriu COSARCIUC, dl Dumitru DIACOV, dl Iurie STOICOVdna Larisa ZIMIN, dl Anatol ȚÄ‚RANUdl Leonid BUJORdl Ion PLEȘCAdna Valentina CUȘNIR, dl Ion VARTA ș.a.


După faza întrebărilor și răspunsurilor, au urmat luările de cuvânt ale deputaților. Au ținut discursuri: dna Vitalia PAVLICENCO, dl Vladimir FILAT, dl Gheorghe SUSARENCO și dna Maria POSTOICO.


Deputații urmau să adopte o hotărâre privind aceste audieri. Din cauza mai multor propuneri de modificare a textului documentului, adoptarea hotărârii a fost amânată pentru această săptămână. 


Stenograma ședinței Plenului Parlamentului din 21 martie 2008 este disponibilă pe pagina web a Parlamentului Republicii Moldova.


La 28 martie 2008, Parlamentul a adoptat hotărârea nr. 72-XVI.