La 23 ianuarie 2007 Camera a Patra a Curții Europene a Drepturilor Omului (Curtea), examinând cauza Guja c. Moldovei (cererea nr. 14277/04), a decis, în temeiul art. 30 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, să se desesizeze în favoarea Marii Camere a Curții.


La 21 martie 2001 Marea Cameră a Curții a anunțat părțile că audierile în această cauză vor avea loc miercuri, 6 iunie 2007, începând cu ora 9:00.


***


În cauza Guja c. Moldovei reclamantul, Iacob GUJA, care era angajat al Secției relații cu mijloacele de informare în masă din cadrul Procuraturii Generale, a transmis angajaților publicației periodice „Jurnal de Chișinău” două scrisori parvenite în adresa Procuraturii Generale. Una din scrisori venea din partea vicepreședintelui Parlamentului Republicii Moldova, dl V. Mișin, iar cea de-a doua – din partea viceministrului Ministerului Afacerilor Interne, dl A. Ursachi. În scrisoarea dlui Mișin acesta își exprima dezacordul cu o urmărire penală inițiată împotriva unor angajați ai Ministerului Afacerilor Interne, solicitând Procurorului General să intervină și să soluționeze acest caz „în strictă conformitate cu legea”. După aceasta urmărirea penală a fost încetată.


După publicarea celor două scrisori în ziarul „Jurnal de Chișinău”, reclamantul a fost eliberat din funcția pe care o deținea pe motiv că ar fi răspândit documente confidențiale fără a respecta procedura stabilită în cadrul Procuraturii Generale. Acțiunea de restabilire în funcție a reclamantului a fost respinsă de către instanțele judecătorești ca neîntemeiată.


La 30 martie 2004 dl Guja a depus o cerere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în care pretindea încălcarea dreptului său la libera exprimare (art. 10 al Convenției Europene), în urma concedierii pentru răspândirea celor două documente. La 3 aprilie 2006 cererea a fost comunicată Guvernului Republicii Moldova și ambele părți au prezentat observații cu privire la admisibilitatea și fondul cauzei.


***


În cadrul audierilor, părțile urmează să răspundă la următoarele întrebări formulate de Curte:


1. Constituie oare răspândirea celor două scrisori „whistle-blowing” (răspândirea unor informații cu privire la acțiunile ilegale ale angajatorului de către un angajat unei terțe persoane) în sensul în care acest termen este definit de Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției din 31.10.2003, Convenția nr. 158 a Organizației Internaționale a Muncii cu privire la încetarea angajării, Convenția Consiliului Europei cu privire la legea penală cu privire la corupție din 27.01.1999 și Convenția Consiliului Europei cu privire la legea civilă cu privire la corupție din 04.11.1999?;


2. Constituie oare măsurile sancționatorii aplicate de către Procurorul General reclamantului o ingerință în libertatea de exprimare, precum aceasta este garantată de art. 10 al Convenției?;


3. Dacă da, a fost oare această ingerință „în conformitate cu legea”?;


4. Dacă ingerința a urmărit un scop legitim și dacă a fost „necesară într-o societate democratică”? În pledoariile sale părțile trebuie să se refere în particular la (a) obligațiile inerente angajatului, (b) motivele reclamantului de a răspândi informația, (c) gradul interesului public implicat în chestiunile relatate, (d) modalitatea de exprimare și limbajul folosit, (e) mijloacele alternative disponibile reclamantului pentru a-și atinge scopul și (f) gravitatea sancțiunii impuse reclamantului.


Această cauză este prima în care Curtea examinează chestiuni cu privire la „whistle-blowing” prin prisma art. 10 al Convenției.


***


O Cameră a Curții se poate desesiza în favoarea Marii Camere doar în cazurile când cauza examinată de Cameră ridică o problemă gravă privind interpretarea Convenției sau a protocoalelor sale sau dacă soluția unei probleme cu care ea este sesizată poate conduce la o contradicție cu o hotărâre emisă anterior de Curte.


Unica cauză moldovenească examinată conform acestei proceduri până acum a fost cauza Ilașcu. Cauza Guja reprezintă prima cerere examinată până acum de Curtea Europeană în care se discută despre dreptul funcționarilor de a răspândi informații care demască acțiuni ilegale, cunoscute datorită exercitării funcțiilor de serviciu.


***


Audierile în fața Curții Europene a Drepturilor Omului au loc doar dacă Curtea decide astfel. De obicei, procedurile în fața Curții sunt scrise. Audierile au loc în clădirea Curții din Strasbourg și, de regulă, sunt publice. Marea Cameră este compusă din șaptesprezece judecători și cel puțin trei judecători supleanți. Orice judecător poate pune întrebări oricărei persoane care se prezintă în fața Camerei.


În cadrul audierilor din 6 iunie 2007 în cauza Guja c. Moldovei fiecare parte va dispune de cel mult 30 de minute pentru pledoaria inițială și de cel mult 10 minute pentru runda a doua de pledoarii, în care va răspunde la întrebările puse de judecători. Părțile nu pot pune întrebări una alteia. În ambele runde vor lua cuvântul mai întâi reprezentanții Guvernului, apoi reprezentanții reclamantului.


Din partea Guvernului Republicii Moldova la audieri vor participa Vladimir GROSU, Agentul Guvernamental al Republicii Moldova în fața Curții Europene a Drepturilor Omului și Gheorghe ZAMISNII, angajat al Direcției Principale Agent Guvernamental, Ministerul Justiției. Reclamantul va fi reprezentat de către Vladislav GRIBINCEA și Vitalie ZAMÄ‚, membri ai organizației obștești „Juriștii pentru drepturile omului”.


Până la moment, Curtea Europeană a decis organizarea audierilor în 4 cauze moldovenești (Mitropolia Basarabiei ș.a., Ilașcu ș.a., Manole ș.a. și Guja).