Secretizarea nejustificată, ori
chiar abuzivă a informațiilor de interes public privează cetățeanul, care
cotizează la bugetul public, de dreptul de a monitoriza cum se cheltuie banii
publici sau cum își fac sau nu treaba funcționarii plătiți din bani de la stat.
Un minim remediu l-ar putea constitui transparența procedurilor de secretizare.
Numai că, lucru știut, birocratul adevărat trebuie să fie și fudul.

O monitorizare efectuată recent de
organizația „Juriștii pentru drepturile omului” a scos în vileag mai multe
carențe de ordin legislativ și normativ, dar și obstacole artificiale prin care
se obține secretizarea, de multe ori premeditată, a unor informații de interes
public major. Experta Stela Pavlov spune că este imposibil să afli care
informație este definită drept secret de stat, pentru că însăși deciziile de
clasificare sunt secretizate, fapt ce contravine mai multor documente
internaționale, semnate de Republica Moldova:

„Noi ne-am propus să diminuăm
încălcarea drepturilor omului referitoare la secretizarea nejustificată a
informației de interes public, prin preluarea unor cazuri de litigare
strategică cu potențial de schimbare a legislației. Pe parcursul ultimilor ani
se atestă o tendință abuzivă de secretizare, în opinia noastră, a informațiilor
deținute de autoritățile publice, invocându-se diferite motive: securitate
națională, date cu caracter personal, secret comercial. Asta se datorează
faptului că acest cadru legal este învechit și neajustat standardelor
internaționale de asigurare a accesului la informația deținută de autoritățile
publice, standarde fiind Principiile globale cu privire la securitatea
națională și dreptul la informație. Secretizarea excesivă a informației de
interes public crează un paravan între societate și autoritățile publice. Această
secretomanie limitează dreptul cetățeanului la informație”.

În cadrul monitorizării, juriștii
au adresat demersuri unui număr de peste 30 de autorități, încercând să
afle, bunăoară, cât se cheltuie pentru serviciile de asistență juridică,
lista persoanelor date în urmărire generală sau cât costă tratamentele la
clinici medicale în afara țării, dar și despre procedura de secretizate,
termenele de secretizare a documentelor și altele. Două din trei instituții au
refuzat să ofere informația solicitată, printre acestea fiind ministerele
Justiției, Afacerilor Interne sau al Sănătății, precizează juristul Vitalie
Zamă: „La 30 de solicitări, am primit 22 conțin răspunsuri parțiale, care fac
trimitere la secretul de stat si protecția datelor cu caracter personal. Aceste
invocări abuzive limitează accesul jurnaliștilor și al cetatenilor la
informația cu caracter public. Tot ce ține de banul public, tot ce se plătește
ca taxe de stat prezintă interes public. Acest lucru se prezumă și solicitantul
nu trebuie să demonstreze interesul public pentru anumită informație”. 

Anterior, mai mulți jurnaliști și organizații neguvernamentale au reclamat interpretarea
și aplicarea incorectă a prevederilor Convenției Europene pentru protecția
persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter
personal, restricționarea accesului la date relevante privind finanțatorii
campaniilor electorale în perioada alegerilor prezidențiale 2016, alte
obstacole artificiale prin care se urmărește secretizarea unor informații de
interes public major.

Urmare a refuzurilor de a furniza
informația de interes public, avocații din cadrul organizației “Juriștii
pentru Drepturile Omului” au acționat în judecată câteva instituții publice,
pentru îngrădirea accesului la informație. Printre entitățile chemate în
judecată figurează Comisia Electorală Centrală, care a refuzat să ofere jurnaliștilor de la Centrul de
Investigații Jurnalistice informația deplină din rapoartele financiare ale
concurenților electorali la prezidențialele din 2016. Avocata Tatiana Puiu
spune că prin litigare se încearcă a crea precedente:

„Nu putem să dăm vina numai pe
funcționari, la acest capitol și legislația este imperfectă. Și acesta este
singurul instrument prin care poate fi constatată violarea acestui drept
fundamental. Precedentul în această materie va ajuta și funcționarii să aibă o
anumită conduită atunci când primesc solicitări de informație și, pe de altă
parte, va fi creată o anumită claritate pentru solicitanții de informație,
atunci când fac demersuri către instituțiile publice. Interesul față de aceste
întrebări rezidă din faptul că termenul maxim de secretizare a informației este
de 25 ani și deaceea noi ne-am propus să aflăm dacă autoritățile desecretizează
și cum fac public informația după finalizarea termenului maxim”.

Acum patru ani, în iunie 2013, 22
de organizații și centre academice din lume au elaborat un set de principii
globale cu privire la securitatea națională și dreptul la informație. Aceste
principii reprezintă standarde pentru elaborarea, revizuirea și punerea în
practică a legislațiilor naționale în domeniul accesului la informație și
securității naționale. Toate țările membre ale ONU, printre care și Republica
Moldova, s-au angajat să asigure echilibrul necesar dintre respectarea
dreptului cetățeanului la informație și necesitatea guvernelor de a secretiza
anumite categorii de informații. Obiectivul principal este de a asigura
transparența procedurilor de secretizare a informațiilor, în special din motive
de securitate națională, pentru a permite persoanelor să-și exercite efectiv
dreptul la informație.

Un studiu realizat de Institutul de Politici Publice relevă
că legislația R. Moldova corespunde parțial Principiilor Globale cu privire la
securitatea națională și dreptul la informație și impune necesitatea de
reglementare a participării publicului la procesul de adoptare/revizuire a
procedurilor și standardelor scrise privind secretizarea, precum și a
obligației autorităților publice de a ține liste publice de documente emise,
care ar include și documentele secretizate.

Juriștii pentru Drepturile Omului
au formulat un set de propuneri de modificare a legislației, pentru a
îmbunătăți și a transparentiza procedurile de secretizare și de desecretizare a
documentelor și informațiilor de interes public.

Iată ce spune Stela Pavlov: „O primă recomandare pe care am formulat-o este
instituirea obligației de a declara motivele de secretizare a unei
informatii prin adoptarea unei decizii scrise. Această recomadare derivă
din principiul 11 al Principiilor Globale potrivit căruia cănd informația este
secretizată trebuie depusă o declaratie care justifică acea secretizare, precum
și durata de secretizare. În nomenclatoarele departamentale și interdepar
tamentale trebuie stipulate motivele secretizării, prejudicial generat de
potentiala divulgare a informatiei. Conținutul acelor decizii trebuie comunicat
solicitantilor de informatie, atunci cănd se refuză oferirea informației. O
altă recomadare ține de oferirea accesului publicului la nomenclatoare prin
care este clasificată informația. Aceasta recomadare este în punctual 12, ce
prevede accesul publcului la prcedurile de secretizare. O altă recomandare este
de a publica pe site-ul Comisiei Interdepartamentale lista detaliată cu toate
documentele secretizate si desecretizate. La moment legislatia Moldovei nu
prevede obligativitatea publicării unei liste cu documentele secretizate în
diferite structuri publice”.

Printre alte recomandări elaborate
de „Juriștii pentru drepturile omului” ar mai fi instituirea obligativității
atunci când informația a fost desecretizată de a răspunde solicitărilor de
informații cărora anterior li s-a refuzat, pe motivul secretizării acestei
informații.

Ultima încercare a autorităților
de a desecretiza anumite acte normative a avut loc în 2010, când premierul de
atunci Vlad Filat a dispus desecretizarea hotărârilor de guvern ale
predecesorilor săi comuniști. Atunci opinia publică a aflat că prin hotărâri
secretizate diferiți funcționari publici sau rude ale acestora, dar și artiști
atrași în campania electorală a Partidului Comunist, au primit locuințe
din patrimoniul public sau bani de la buget ca să le procure. Anchetele
procurorilor inițiate atunci nu au fost duse la capăt. 

Materialul este realizat în cadrul
proiectului în cadrul proiectului „Promovarea implementării eficiente a
Principiilor Globale privind Securitatea Națională și Dreptul la Informare în
Republica Moldova apelând la sistemul judiciar și litigare cu caracter
strategic”, implementat de Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile
Omului” și Centrul de Investigații Jurnalistice cu sprijinul financiar al
Departamentului Justiție și Drepturile Omului al Fundației Soros-Moldova.