Secretul de stat și datele
cu caracter personal au devenit un paravan comod pentru autoritățile care
ascund informații de interes public. Deși de 17 ani în Republica Moldova
funcționează o lege care le permite cetățenilor să solicite și să obțină date
de interes public, în realitate accesul la informație este, de multe ori,
restricționat în mod abuziv.

Două din trei autorități publice încadrate într-un
exercițiu privind accesul la informație, desfășurat de Asociația Obștească
„Juriștii pentru Drepturile Omului”, au refuzat să ofere diverse informații de
interes public sub pretextul secretului de stat sau a datelor cu caracter
personal. Numele demnitarilor care se tratează din bani publici peste hotare,
sumele plătite pentru serviciile juridice sau lista persoanelor aflate în
căutare națională și internațională sunt doar câteva informații pe care
autoritățile le țin în secret. Din cele 30 de solicitări de informații
expediate de juriști, 22 conțin răspunsuri parțiale și fac trimitere la
secretul de stat și datele cu caracter personal.  

Ministerul Sănătății
ascunde numele demnitarilor care se tratează din banii noștri

Funcționarii de la Ministerul Sănătății au
refuzat nu au acceptat să furnizeze informații privind demnitarii care au
beneficiat de tratamente medicale costisitoare plătite din bani publici în
clinicile de peste hotarele țării. În răspunsul pe care l-au oferit AO
„Juriștii pentru drepturile Omului”,  reprezentanții ministerului au
invocat protecția datelor cu caracter personal și, parțial, secretul de
stat. La rândul lor, juriștii consideră că datele privind demnitarii și
funcționarii cu statut de demnitate publică sunt informații cu caracter public. Pentru că au primit un răspuns
evaziv de la minister, juriștii au decis să atace instituția în instanța de
judecată. Procesul de afă acum în instanța de fond.

„Am solicitat de la miniser informația
privind mjloacele atribuite în ultimii șapte ani pentru tratamente peste
hotarele țării și beneficiarii acestora.  Ne interesa, în mod special,
dacă printre beneficiari nu există persoane cu demnitate publică. Înțelegem că
numele și prenumele unei persoane reprezintă date cu caracter personal, or
aceste date intră în categoria celor speciale, dar am considerat că atunci când
este vorba despre persoanele cu demnitate publică, societatea are dreptul să
cunoască aceste informații, pentru că e vorba de bani publici”, consideră
jurista Tatiana Puiu.  

Ministerul: „Nu există
niciun secret”

La rândul său, Rodica Scutelnic, secretar de Stat la
Ministerul Sănătății susține că criteriile prin care o persoană poate beneficia
de tratamente din bani publici peste hotarele țării sunt stabilite clar într-un
ordin al Ministerului Sănătății. „Unicul criteriu  de selectare este cel
al imposibilității de prestare a unui serviciu medical  în Repubica
Moldova. Pacientul care se adresează urmează să prezinte  concluzia
comisiei de specialitate în domeniu privind posibilitatea sau imposibilitatea
efectuării acestui tratament în Republica Moldova. Decizia este luată de
comisiile de profil, pe specialități, membri ai cărora sunt  persoane cu
grad științific, care au experiență în domeniu”, a menționat Scutelnic.

Totodată, în opinia funcționarei, și persoanele cu
demnitate publică beneficiază de protecție în baza legii cu privire la datele
cu caracter personal: „Indiferent de faptul dacă persoana sau pacientul este
persoană cu demnitate publică sau nu, el oricum cade sub incidența Legii prind
protecția datelor cu caracter personal. Datele privind bugetul alocat, numărul
de beneficiari sunt date publice și nu e niciun secret. Noi putem oferi
informația fără nume concret, diagnostic concret”.

Expert: „Este informație de
interes public”

Potrivit Corneliei Cozonac, președinta Centrului de
Investigații Jurnalistice, informația despre persoanele care s-au tratat peste
hotare din banii statului este una de interes public, iar jurnaliștii ar trebui
să aibă acces la ea. 

Secretizarea
informațiilor despre persoanele care au beneficiat de tratamente costisitoare

peste hotare a fost discutată în cadrul ședinței Clubului Jurnaliștilor de
Investigație din 6 aprilie

„Dacă am avea acces la aceste informații am putea verifica dacă
selectarea se face în mod preferențial, dacă rudele unor demnitari beneficiază
de tratament peste hotare.
Noi, jurnaliștii, putem
avea acces la documente cu nume concrete când este vorba de interes public și
bani publici, dar trebuie să facem un angajament că nu divulgăm această
informație dacă nu găsim probleme”, susține jurnalista.  Potrivit ei,
ascunzând aceste informații autoritățile nu fac decât să sporească și mai mult
gradul de neîncredere al populației vizavi de corectitudinea gestionării
banilor publici.  „Noi cunoaștem că anumiți demnitari au beneficiat de
tratamente costisitoare peste hotare, de mai multe ori. Pentru noi este
important să aflăm dacă acest lucru s-a făcut în mod echitabil, dacă și
cetățenii de rând au acces la asemenea tratamente și, dacă nu cumva, demnitarii
au acces preferențial. Sunt lucruri care ne interesează pe noi ca și cetățeni,
care plătim contribuții la buget”, a menționat Cornelia Cozonac.

Ministerul de Interne ține
în secret numele persoanelor aflate în căutare internațională sau națională

O altă cauză pusă pe rol se referă la refuzul
Ministerului Afacerilor Interne de a oferi lista persoanelor aflate în căutare
internațională sau naținală, dar și date despre informația atribuită la secret
de stat în perioada anilor 2009-2016. „Juriștii pentru Drepturile Omului” au
expediat solicitarea de informație în octombrie 2016 și, pentru că au primit un
refuz,  au acționat ministerul în judecată.

„În Republica Moldova, parafa secret
poate fi menținută pentru maxim 25 de ani. La solicitarea noastră, adresată
Ministerului Afacerilor Interne, ni s-a răspuns că desecretizarea se face, dar
în scopul păstrării secretului anchetei, aceste informații nu pot fi făcute
publice. La fel ne-a fost refuzată informația despre numele persoanelor
anunțate în căutare națională și internațională, sub pretextul datelor cu
caracter personal. Răspunsul MAI poate fi calificat drept ilegal deoarece
informația solicitată este una de interes public, iar refuzul este unul neîntemeiat”,
susține jurista Tatiana Puiu.

La rândul său, Victor Rimiș, ofițer superior din
cadrul Inspectoratului Național de Investigații, susține că ministerul
publică pozele, numele și anul nașterii tuturor persoanelor aflate în
căutare pentru crime excepțional de grave, iar informații suplimentare pot fi
solicitate printr-un demers oficial adresat MAI.  

Poșta Moldovei refuză să
vorbească despre banii achitați pentru servicii juridice

O altă structură de stat – Întreprinderea „Poșta
Moldovei”, a refuzat să prezinte informația despre entitățile care au prestat
servicii juridice instituției în perioada anilor 2009-2016 dar și despre
onorariile pe care le-a achitat entităților juridice și avocaților în
această perioadă.

Într-un răspuns oficial semnat de
directorul general al întreprinderii, Sergiu Nastas, se menționează că ÎS Poșta
Moldovei nu se include în categoriile de furnizori de informații prevăzute de
Legea privind accesul la informație. Întreprinderea se ascunde și după altă
prevedere, cea privind secretul comercial, dar invocă și datele cu caracter
personal.  „Transmiterea informațiilor ce constituie secret comercial unor
terțe persoane atrage după sine răspunderea disciplinară, materială,
administrativă și penală, prevăzută de legislație”, se mai arată în răspunsul
întreprinderii adresat AO „Juriștii pentru Drepturile Omului”.

„Legea este învechită”

Potrivit experților de la „Juriștii pentru Drepturile
Omului” cadrul legal existent facilitează secretizarea informațiilor și impune
proceduri birocratice de desecretizare a acestora.

Aceștia
consideră că procedura de secretizare este excesiv de largă și oferă
posibilitatea de atribuire la secretul de stat a informației ce nu are legătură
directă cu securitatea națională, așa cum este cea cu conținut economic,
științific sau informații cu privire la administrarea publică.

„Legislația națională este învechită și
nu e racordată la standartele internaționale de acces la informație. O parte
dintre prevederile legale trebuie abrogate, iar altele trebuie revăzute sau amendate.
Mai mult ca atât, Legea cu privire la secretul de stat nu ține cont de
prevalarea interesului public”, susține Stela Pavlov, coordonatorul
proiectului.  

Legea privind secretul de stat a intrat în vigoare în
luna mai 2009. Câteva luni, mai târziu, în noiembrie 2009 a fost constituită,
prin hotărâre de Guvern, Comisia Interdepartamentală pentru secretul de stat. Această
comisie ar trebui să se întrunească de cel puțin două ori pe an. În
prezent, nu este cunoscută componența acestei comisii, iar ultima ședință ar fi
avut loc acum trei ani, reieșind din informația plasată pe site-ul oficial
al acesteia.  

Recent, autoritățile au extins lista persoanelor care vor
avea dreptul de acces la secretul de stat. Printre ei se numără președintele
Consiliului Superior al Magistraturii, președinții instanțelor judecătorești,
dar și directorii Centrului Național Anticorupție și Agenției Naționale de
Reglementare în Energetică. Accesul la acest gen de informație presupune și
acordarea sporurilor la salariu, sumele ridicate de funcționari varind
între 400 și 2500 de lei.

Materialul este
realizat în cadrul proiectului „Promovarea implementării
eficiente a Principiilor Globale privind Securitatea Națională și Dreptul la
Informare în Republica Moldova apelând la sistemul judiciar și litigare cu
caracter strategic”, implementat de  Asociația Obștească  „Juriștii
pentru Drepturile Omului” și Centrul de Investigații Jurnalistice cu sprijinul
financiar al Departamentului Justiție și Drepturile Omului al Fundației
Soros-Moldova.

(sursa foto http://clipartall.com)