La data de 20 octombrie 2016, Curtea a făcut publică
decizia în cauza Murzacov
și alții c. Moldovei
(cererea nr. 40821/06).

Reclamanții, Veaceslav Murzacov, Timofei Sutac și Vladimir
Aga, sunt cetățeni ai Republicii Moldova, născuți în 1963, 1977 și 1971,
respectiv și locuiesc în Chișinău.

Plângerile reclamanților, în temeiul articolelor 3 și 13
din Convenție, cu privire la condițiile neadecvate de detenție și absența unei
căi eficiente de atac în dreptul intern, au fost comunicate Guvernului. La
moment, reclamanții nu se mai află în detenție.

La 9 martie 2015, Guvernul a prezentat o declarație cu
privire la rezolvarea problemelor ridicate prin plângerile reclamanților și a solicitat
Curții radierea cererii de pe lista de cazuri. Reclamanții, n-au expediat
observațiile lor cu privire la prevederile declarației.

Guvernul a recunoscut condițiile neadecvate de detenție
și absența unei căi de atac efective în dreptul intern. Totodată, s-a obligat să
achite fiecărui reclamant suma de 3.000 de euro pentru repararea prejudiciului
moral, precum și costuri și cheltuieli, și a solicitat Curții să radieze
cererea de pe lista cazurilor, în conformitate cu articolul 37 § 1 (c) din Convenție.

Curtea a notat că articolul 37 din Convenție prevede că ea
poate decide în orice stadiu al procedurii, radierea unei cereri din lista de
cazuri în care circumstanțele duce la una dintre concluziile specificate la
literele (a), (b) sau ( c) din alineatul 1.

De asemenea, Curtea a notat că, în anumite circumstanțe,
poate radia o cerere sau o parte a acesteia în temeiul articolului 37 § 1 (c)
din Convenția în temeiul unei declarații unilaterale a Guvernului reclamat,
chiar dacă reclamantul și-ar fi dorit continuarea examinării cauzei.

Având în vedere natura recunoașterilor conținute în
declarația unilaterală a Guvernului din 9 martie 2015, precum și neprezentarea
pretențiilor de către reclamanți, în temeiul articolului 41 din Convenție și a
observațiilor la declarația unilaterală de mai sus, Curtea nu consideră că este
necesar să examineze suma acordată de Guvern în această privință, în
împrejurările din prezenta cauză. Prin urmare, Curtea consideră că nu se mai
justifică continuarea examinării prezentei cereri, în conformitate cu
dispozițiile articolului 37 § 1 (c) din Convenție.

În lumina celor de mai sus, Curtea a constatat că
respectarea drepturilor omului, astfel cum sunt definite în Convenție și
Protocoalele sale nu impune continuarea examinării cererii (articolul 37 § 1).

Astfel, Curtea, în unanimitate, a luat act de termenii
declarației unilaterale a Guvernului în temeiul articolelor 3 și 13 din
Convenție și de modalitățile de asigurare a respectării angajamentelor
menționate și a desis să radieze cererea de pe rol, în conformitate cu
articolul 37 § 1 (c) din Convenție.

În fața Curții, reclamanții au fost reprezentațide către Tudor Ciorap,
avocat din Chișinău.