La data de 08 aprilie 2014 CEDO a făcut publică
hotărârea KENZIE GLOBAL LIMITED c. Moldovei, cererea nr. 287/07

În cauza KENZIE GLOBAL LIMITED c. Moldovei,
cererea nr. 287/07, compania reclamantă KENZIE GLOBAL LIMITED este înregistrată
în Marea Britanie.

La momentul evenimentelor, compania reclamantă era
creditor al companiei C., care la rândul său era creditor al companiei P. La 1
octombrie 2005 compania reclamantă și compania C. au convenit că datoria
companiei P. față de compania C. a fost transmisă companiei reclamante in
lieu datoriei companiei C. față de compania reclamantă.

Mai târziu compania P. a falimentat și a fost
pornită procedura de insolvabilitate. La 10 mai 2006 compania reclamantă a
solicitat judecătoriei Economice de circumscripție să înlocuiască compania C.
în locul său în lista creditorilor companiei P., făcând referire la acordul din
1 octombrie 2005.

La 5 iunie 2006 Judecătoria economică de
circumscripție a examinat cauza și a admis cererea companiei reclamante. În
rezultat compania reclamantă a înlocuit compania C. în lista creditorilor
companiei P. cu o datorie de 14,015,000 Lei (echivalentul al 901,000 EURO).

La 16 octombrie 2006 compania C. a depus un apel
împotriva ambelor decizii invocând, inter alia, că persoana care a semnat
acordul din 1 octombrie 2005
a acționat ultra vires.

La 9 noiembrie 2006 Curtea Supremă de Justiție a
examinat recursul depus de compania C., fără a cita compania reclamantă. Curtea
Supremă de Justiție a admis recursul, fiind casată decizia instanței inferioare.
Decizia Curții Supreme de Justiție a fost definitivă și compania reclamantă a
fost exclusă din lista creditorilor companiei P.

În fața Curții compania reclamantă s-a plâns în
baza art. 6 CEDO și a Protocolului nr. 1 că procedurile nu au fost echitabile,
deoarece nu a fost citată compania în ședința Curții Supreme de justiție și că
ultima a decis să o excludă din lista creditorilor companie C. cu toate că
acordul din 1 octombrie 2005 era valabil. în Rezultat compania reclamantă
pretinde că a pierdut posibilitatea de a recupera datoria sa de la compania P.

Curtea a constatat, în uninamitate, violarea art. 6 CEDO, dreptul la un
process echitabil. Ea a notat că Curtea Supremă a anulat o hotărâre favorabilă
reclamanților, emisă de instanța inferioară, după reexaminarea fondului cauzei
și reevaluarea circumstanțelor de fapt, în cadrul ședinței la care nu a fost
citată compania reclamantă.

Curtea a considerat că, ca o chestiune a unui
proces echitabil, o astfel de reexaminare nu putea avea loc fără a oferi companiei
reclamante posibilitatea de a-li prezenta poziția sa, în special avându-se în
vedere prezența celorlalte părți la ședință și prezentarea pozițiilor acestora.
Ea a concluzionat că compania reclamantă nu I s-a oferit posibilitate de a
prezenta cauza în fața Curții Supreme de Justiție.

Restul alegațiilor companiei reclamante au fost
respinse ca vădit neîntemeiate.

Compania reclamantă a cerut EUR 1,909,946 cu
titlu de prejudiciu material, EUR 50,000 cu titlu de prejudiciu moral și EUR 10,000
cu titlu de costuri și cheltuieli.

Curtea a acordat suma
de EUR 3,600 cu titlu de prejudiciu moral și EUR 1,500 cu titlu de costuri și
cheltuieli.