La data de 11 februarie 2011 Curtea Europeană a făcut public un Comunicat prin care Guvernele, reclamanții și avocații acestora sunt invitați să conlucreze pe deplin cu Curtea Europeană, urmare a „creșterii alarmante” a cererilor de suspendare a deportării.


Guvernele Europene, reclamanții în fața Curții Europene pentru Drepturile Omului și avocații acestora sunt invitați să îmbunătățească cooperarea cu Curtea, în ceea ce privește cererile de suspendare a deportării, extradării și expulzării, urmare a creșterii cu 4,000% a numărului de atare cereri înaintate Curții.


Președintele Curții, Jean Paul Costa a emis un comunicat în lumina „creșterii alarmante” a numărului de cereri privind măsurile provizorii, în temeiul punctului 39 din Regulamentul Curții, adresate Curții care este „deja supra-încărcată”. Potrivit acestui punct Curtea poate indica Guvernului respondent anumite măsuri, de exemplu suspendarea deportării, care urmează a fi examinate pe perioada considerării cauzei.


Costa a reamintit Guvernelor, reclamanților și avocaților acestora despre rolul Curții specific, dar limitat, în materia imigrării, accentuând responsabilitatea acestora de a coopera pe deplin cu Curtea. De asemenea, el a subliniat că Curtea nu este un tribunal care ar examina casații în materia imigrării.


În comunicat se menționează următoarele: „În perioada 2006 – 2010 Curtea a observat o creștere cu 4,000% a numărului de cereri vizând măsurile provizorii în temeiul punctului 39 din Regulamentului Curții. În 2006 Curtea a primit 112 cereri. Această cifră a cresccut la 4,786 în 2010.”

„În particular, în perioada octombrie 2010 – ianuarie 2011, Curtea a primit în jur de 2,500 de cereri privind măsurile provizorii vizând returnarea persoanei în țară, inclusiv 1,930 cereri împotriva Suediei. Marea majoritate a acestor cereri erau incomplete, conținând informații și documente insuficiente care ar permite Curții să efectuieze o analiză adecvată a riscurilor pe care solicitantul poate să le întîmpine la întoarcere în țară. Suplimentar, în 2010, mai mult de 2,000 de cereri au vizat Marea Britanie, 400 au vizat Olanda și mai mult de 300 au vizat Franța.”

„În prezența acestui număr mare de cereri, este deseori imposibil pentru Curte să contacteze individual reclamanții pentru a solicita documentele care lipsesc. Din cauza lipsei informației despre ziua presupusei întoarceri, este dificil pentru Curte să facă o evaluare adecvată în ceea ce privește care anume cerere urmează a fi tratată cu prioritate.”

„Mai important, există riscul că nu amunit numărul de reclamanți, care sunt supuși unui risc real în ceea ce privește viața acestora în țara de destinație, nu vor avea parte de examinarea cauzelor sale întru prevenirea expulzării acestora.”

„Mai mult decât atât, din cauza necesității procesării acestor cereri de urgență și având în vedere numărul limitat de resurse umane disponibile, Curtea și Grefa acesteia pot fi împiedicate să realizeze obligațiile acestora de examinare a cauzelor potrivit Convenției.”

„Trebuie subliniat că, potrivit jurisprudenței și practicii, Curtea doar va cere Statului Contractant să nu deporteze, extradeze o persoană care, în lumina tuturor informației relevante, dacă consideră că el sau ea sunt în fața unui risc real, fiind prejudiciați ireversibil în cazul expulzării. Măsura provizorie are un efect juridic obligatoriu pentru Statul respectiv.”

„Însă, Curtea nu este o instanță de casație superioară instanțelor privind azilul și imigrarea din Europa, sau o instanță de casație în materie penală.”

„În cazul în care procedurile naționale în materie de imigrare și azil efectuează propria analiză a riscurilor și sunt percepute că operează echitabil și cu respectarea drepturilor omului, Curtea urmează să intervină în cazuri excepționale.”

„În particular este esențial că:

– reclamanții și reprezentanții acestora să respecte Practice Direction on Requests for Interim Measures. În particular, cererile privind măsurile provizorii trebuie individualizate, motivate corespunzător, să conțină toată documentația, inclusiv deciziile autorităților și instanțelor naționale, și expediate în termen util înainte de data expulzării. Distribuirea pe larg a cererilor de aplicare reclamanților potențiali nu este și nu trebuie percepută ca o substituire a reprezentării legale adecvate. Trebuie accentuat că omisiunea de a respecta condițiile stabilite poate duce la respingerea examinării cauzelor respective de către Curte.

– Statele Contractante să ofere remedii naționale cu efect suspensiv, care acționează efectiv și echitabil, în conformitate cu jurisprudența Curții și să ofere o examinare adecvată a chestiunii riscului. În cazul unui dosar vizând siguranța întoarcerii într-o țară particulară aflată în examinare în fața instanțelor naționale sau a Curții, expulzarea trebuie suspendată. În cazul în care Curtea cere suspendarea expulzării potrivit punctului 39, această cerere trebuie satisfacută.”