Foto: https://www.echr.coe.int

 

Curtea de la Strasbourg a comunicat cererea Eugen DOGA c. Moldovei, cererea nr. 55922/13.

Cererea reclamantului se referă la pretinsă utilizare ilegală a operelor muzicale ale acestuia. De asemenea, se referă la alegațiile de motivare insuficientă a deciziei pronunțate în acest caz de Curtea Supremă de Justiție și la divergențe în jurisprudență.

Litigiul național a fost inițiat de compania D., care gestionează drepturile de autor ale reclamantului, împotriva unui post privat de televiziune prin cablu. La originea litigiului a fost retransmisia de către canalul privat a unui program difuzat de canalul public de televiziune, care conținea lucrări ale reclamantului. După ce a semnat un acord doar cu radiodifuzorul public, compania D. a susținut în instanțele naționale că nu există un acord cu operatorul de cablu. Compania D. a câștigat la Curtea de Apel Chișinău, dar Curtea Supremă de Justiție a anulat hotărârea inițială și a respins acțiunea ca nefondată.

Reclamantul a prezentat patru decizii ale Curții Supreme de Justiție în acțiuni identice introduse împotriva altor operatori de cablu, care au difuzat același program. În două cazuri, D. a avut succes, iar în alte două acțiunile sale au fost respinse ca nefondate.

În fața Curții, reclamantul s-a plâns de o încălcare a articolului 6 din Convenție prin faptul că decizia pronunțată în acest caz de Curtea Supremă de Justiție nu a fost motivată și că practica acestei Curți nu era uniformă. Invocându-se articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, el mai pretinde că a existat o încălcare ilegală a dreptului său de autor.

Curtea a invitat părțile să abordeze următoarele chestiuni:

  • Calitatea de victimă a reclamantului, în sensul articolului 34 din Convenție (Albert et autres c. Hongrie [GC], no5294/14, § 120-137, 7 juillet 2020).
  • Caracterul echitabil a procesului reclamantului la nivel național, în sensul Articolului 6 din Convenție. În particular, motivarea suficientă sau insuficientă a deciziei Curții Supreme de Justiție și practica neuniformă pe cauze similare.
  • Respectarea dreptului companiei reclamantului la respectul proprietății. În particular, dacă procedurile naționale au oferit suficiente garanții procesuale necesare pentru respectarea dreptului de proprietate.