Instituțiile publice mai șchiopătează, atunci când trebuie să ofere cetățenilor informații de interes public. La această concluzie au ajuns experții, care au realizat un experiment social de măsurare a nivelului de receptivitate a autorităților publice centrale și locale la solicitări de informații publice. Studiul a fost elaborat în cadrul Proiectului „Promovarea dreptului la informare pentru publicul din Moldova”, implementat de Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” și susținut financiar de Fondul Naţiunilor Unite pentru Democrație (UNDEF).
Scopul experimentului a fost de a măsura receptivitatea autorităților publice locale și centrale la solicitarea informațiilor publice, prin telefon, de către persoane care se confruntă cu situații discriminatorii: persoane infectate cu HIV, reprezentant(ă) al/a minorității religioase musulmane, reprezentant(ă) al/a minorității sexuale LGBTQ, reprezentant(ă) al/a minorității etnice rroma, fost deținut etc.
În baza celor peste 100 de apeluri telefonice, s-a constatat că accesul la informații publice nu a fost asigurat în totalitate. În mare parte și din cauza lipsei de pregătire a angajaților publici. Nu toate persoanele abordate au știut ofere un răspuns. Mai exact, în 34 de cazuri răspunsurile au fost complexe; în 56 de cazuri persoanele au fost redirecționate spre alte instituții responsabile; iar în 11 cazuri răspunsurile au fost incomplete, autoritățile refuzând să ofere detalii sau chiar întrerupeau discuția telefonică, menționând că nu este în atribuția instituției respective să răspundă la întrebările adresate.
Criteriile care au stat la baza realizării experimentului, dar și concluziile experților, pot fi vizualiate AICI.
