Cadrul legal existent în Republica Moldova favorizează îngrădirea
accesului la informația de interes public, sub pretextul protejării secretului
de stat. La această concluzie au ajuns experții
Asociației Obștești „Juriștii pentru Drepturile Omului”, care au analizat
legislația prin prisma Principiilor globale privind securitatea națională și
dreptul la informație și au elaborat un șir de recomandări pentru autorități.
Experții au înaintat 12 propuneri pentru Guvern și Serviciul de Informare și
Securitate, care se referă atât la Legea privind secretul de stat cât și la
documente conexe.
Principiile globale privind securitatea națională și
dreptul la informație ( numite și Principiile Tshwane) au fost publicate pe 12
iunie 2013 și determină un șir de standarde privind corelarea dintre
necesitatea de a asigura un grad de securizare a actelor publice referitoare la
sectorul securitate națională și asigurarea dreptului fundamental la informație
al cetățeanului.
Autoritățile trebuie
obligate să explice motivul secretizării
Luând la bază aceste principii, juriștii au analizat
legislația națională și au ajuns la concluzia că, de multe ori, accesul la
informație este îngrădit în mod nejustificat, iar autoritățile nu informează
aproape deloc publicul despre criteriile în baza cărora sunt secretizate
anumite informații sau când acestea sunt desecretizate.
Astfel, una dintre primele recomandări ale experților se
referă la obligarea autorităților de a declara motivele pentru secretizarea
unei informații, dar și termenul pentru care aceasta nu va fi accesibilă pentru
publicul larg. Acest lucru trebuie făcut, potrivit lor, prin adoptarea unei
decizii scrise care să servească motiv pentru refuzul de a divulga informațiile
solicitate.
„Atât în Legea cu privire la secretul de stat, cât și în
Regulamentul cu privire la asigurarea regimului secret în cadrul autorităților
publice și altor persoane juridice, precum și în nomenclatoarele departamentale
și cele interdepartamentale trebuie introduse amendamente care să oblige
autoritățile să explice motivele secretizării unei informații, gradul de
secretizare și perioada pentru care aceasta urmează să fie ținută în secret”,
susține Stela Pavlov, coordonator de proiecte la AO „Juriștii pentru Drepturile
Omului”.
Juriștii mai recomandă ca publicul larg să aibă acces la
nomenclatoarele departamentale și interdepartamentale (în care sunt listate
informațiile care pot constitui secret de stat) prin desecretizarea acestora.
„Secretizarea, inclusiv a listelor cuprinzând categoriile de informații secrete,
face, pe de o parte, ca legea să nu fie „accesibilă persoanei”, iar, pe de altă
parte, să nu fie îndeplinită cerința previzibilității actului normativ, iar
persoanele să nu-și poată adapta comportamentul prevederilor legale și să nu
poată ști care sunt categoriile de informații exceptate de la liberul acces
garantat prin lege”, menționează Stela Pavlov.
Juriștii pledează și pentru instituirea obligației de a
elabora, publica și revizui și actualiza periodic pe pagina web a Comisiei
interdepartamentale pentru protecția secretului de stat o listă detaliată a
tuturor materialelor și documentelor secretizate deținute de autorități și
persoane juridice. De remarcat că, ultima informație desecretizată de pe
site-ul comisiei datează din anul 2010. În context, experții au cerut
introducerea unor reglementări normative prin care Comisia ar fi obligată de a
face publice rezultatele activității sale.
O altă recomandare a expeților ține de operarea unor
amendamente în legislația cu privire la secretul de stat care ar obliga
autoritățile să revizuiască periodic (de exemplu, cel puțin o data la 5 ani)
informațiile atribuite la secret de stat, inclusiv refuzurile de a le divulga. „Asta
înseamnă că la expirarea termenului de secretizare, informația ar trebui
oferită în mod obligatoriu persoanei care a solicitat-o anterior, în perioada
când această informație se afla încă sub parafa „secret”, susține Stela Pavlov.
Informații secretizate pe
un termen nelimitat, o realitate în Republica Moldova
Printre neconcordanțele depistate de juriști se numără și
faptul că legislația națională permite secretizarea unor informații pe o
perioadă nelimitată de timp, asta în timp ce Principiile globale susțin
contrariul. În Republica Moldova, chiar dacă există o durată maximă pentru
secretizarea informației, există și prevederi care stabilesc că anumite
informați pot fi secretizate pe termen nelimitat. La această categorie se
referă, de exemplu, datele despre persoanele care colaborează sau au
colaborat confidențial cu organe ce desfășoară activități de informații, de
contrainformații și operative de investigații. Mai mult, în cazuri
excepționale, pentru anumite informații atribuite la secret de stat, Comisia
interdepartamentală pentru protecția secretului de stat poate prelungi termenul
de secretizare.
„Pledăm pentru excluderea prevederilor legale
în partea ce ține de secretizarea unor informații pe un termen nelimitat și
completarea cadrului legal cu prevederi clare și comprehensive în partea ce
ține de prelungirea termenului de secretizare maxim, în condițiile unei noi
decizii de a restricționa accesul cu stabilirea unui nou termen concret de
secretizare și enumerarea exhaustivă a informațiilor ce pot fi secretizate în
mod excepțional”, susține juristul Vitalie Zamă.
În altă ordine
de idei, juriștii solicită accelerarea procesului de
elaborare/dezbatere/promovare/adoptare a proiectului legii speciale privind
avertizorii de integritate, care urmează să elimine toate lacunele existente la
moment în acest domeniu, inclusiv să protejeze avertizorii de integritate care
sesizează mass-media. Potrivit lor, cadrul legal existent nu conține o lege
specială dedicată avertizării de integritate și nici asigurării potecției
avertizorilor în sectorul public și cel privat.
Juriștii le-au
mai recomandat autorităților să introducă penalități pentru persoanele cu
funcții de răspundere care au secretizat anumite informații în mod neîntemeiat,
dar și să stabilească criterii foarte clare de atribuire a parafelor de
secretizare ”strict secret”, ”secret”, ”confidențial” și ”restricționat” și a
modalității de delimitare a acestora.
Directorul Institutului de Politici Publice de
la Chișinău, Arcadie Barbăroșie, susține că autoritățile publice ar putea
fi deschise la schimbări asupra legii ce ține de secretul de stat, însă este
nevoie de un proiect bine pus la punct cu prevederi clare.
„Există situații în care autoritățile sunt perfect conștiente că legislația
nu se respectă sau că legislația este contradictorie și nu vor să schimbe
legislația. Da, sunt și cazuri din astea, și aici trebuie presiune.
Autoritățile pe de o parte vor, dar nu au când, dar pe de altă parte nu vor și
nu o vor schimba, atâta timp cât nu va exista presiune enormă din partea
societății asupra lor”, a mai spus Barbăroșie.
Propunerile de modificare a legislației în domeniul
secretului de stat urmează a fi transmise autorităților.
Materialul este
realizat în cadrul proiectului „Promovarea implementării eficiente a
Principiilor Globale privind Securitatea Națională și Dreptul la Informare în
Republica Moldova apelând la sistemul judiciar și litigare cu caracter strategic”,
implementat de Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” și
Centrul de Investigații Jurnalistice cu sprijinul financiar al Departamentului
Justiție și Drepturile Omului al Fundației Soros-Moldova.
