La 18 mai 2016, Curtea Constituțională a pronunțat hotărârea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 10 alin. (4) din Legea cu privire la Agentul guvernamental nr. 151 din 30 iulie 2015 (sesizarea 29g/2016).

La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a articolului 10 alin. (4) din Legea nr. 151 din 30 iulie 2015 cu privire la Agentul guvernamental, ridicată de Vitalie Zama, reprezentantul asociației obștești „Juriștii pentru Drepturile Omului” în dosarul nr. 2-674/16, pendinte pe rolul Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău.

În conformitate cu articolul 10 alin. (4) din Legea cu privire la Agentul guvernamental nr. 151 din 30 iulie 2015, prevederile Legii nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informație nu se aplică corespondenței Agentului guvernamental cu Curtea Europeană și cu alte autorități, precum și materialelor din dosarele ce se află în procedura Agentului guvernamental.

Autorul excepției de neconstituționalitate a pretins că dispozițiile articolului 10 alin. (4) din Legea cu privire la Agentul guvernamental, care limitează accesul la anumite categorii de informații deținute de Agentul guvernamental în contextul reprezentării Guvernului în fața Curții Europene, contravin articolelor 1, 4, 34 și 54 din Constituție.

Sesizarea a fost examinată de către Curtea Constituțională, în următoarea componență:

Dl Alexandru TÄ‚NASE, președinte,

Dl Aurel BÄ‚IEȘU,

Dl Igor DOLEA,

Dl Tudor PANÈšÎRU

Dl Victor POPA, judecători

Concluziile Curții

Audiind argumentele părților și examinând materialele dosarului, Curtea a reținut că articolul 34 din Constituție garantează persoanei dreptul de a avea acces la orice informație de interes public. Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal.

Curtea a subliniat că dreptul la informație nu poate fi asigurat decât printr-un nivel adecvat al transparenței autorităților publice.

În jurisprudența sa, Curtea a menționat că dreptul la informație poate fi supus unor restricții în vederea protejării cetățenilor și a siguranței naționale dacă restricția urmărește un scop legitim, este necesară într-o societate democratică, proporțională cu situația care a determinat-o și nu aduce atingere existenței dreptului sau a libertății în sine.

În speță, Curtea a reținut că potrivit art. 10 alin. (4) din Legea cu privire la Agentul guvernamental, prevederile Legii privind accesul la informație nu sunt aplicabile informațiilor deținute de Agentul guvernamental în exercitarea atribuțiilor sale și anume: 1) corespondenței Agentului guvernamental cu Curtea Europeană și cu alte autorități; 2) materialelor din dosarele ce se află în procedura Agentului guvernamental.

Curtea a menționat că, potrivit art.6 din lege, Agentul guvernamental este obligat: 1) să respecte caracterul confidențial al procedurilor și informațiilor în cazurile reglementării amiabile, precum și în alte cazuri prevăzute de Regulamentul Curții Europene; 2) să protejeze confidențialitatea identității reclamantului în cazurile dispuse de Curtea Europeană, precum și datele cu caracter personal care se conțin în materialele cauzelor aflate în posesia sa.

Curtea a reținut că diverse categorii de informații sunt deja protejate de Legea privind accesul la informație, Legea privind protecția datelor cu caracter personal, Legea cu privire la secretul de stat.

În acest context, Curtea a observat că norma contestată este o normă de blanchetă care instituie restricții excesive la informația aflată în posesia Agentului guvernamental și nu permite individualizarea categoriilor de informații care urmează a fi restricționate publicului.

Pentru considerentele enunțate, Curtea a conchis că norma contestată nu asigură un just echilibru între dreptul de acces la informație și protecția drepturilor altor persoane.

Pornind de la argumentele invocate mai sus, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a recunoscut neconstituțional alineatul (4) al articolului 10 din Legea cu privire la Agentul guvernamental.

Hotărârea Curții Constituționale este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Foto: www.constcourt.md