Astăzi Curtea
Europeană a Drepturilor Omului a făcut publice trei hotărâri noi contra
Moldovei (Apcov
c. Moldovei și Rusiei; Soyma
c. Moldovei, Rusiei și Ucrainei; și Vardanean
c. Moldovei și Rusiei), care vizează arestări și proceduri penale în
”Republica Moldovenească Nistreană” (”RMN”).
În toate aceste
cauze Curtea a considerat că Moldova și-a îndeplinit obligațiile pozitive în
privința reclamanților, care îi revin în temeiul articolului 1 din Convenție,
pe când Federația Rusă se face vinovată de încălcarea drepturilor omului în
regiunea transnistreană.
Astfel, potrivit
jurisprudenței Curții, deși Moldova nu exercită controlul efectiv asupra
acțiunilor ”Republicii Moldovenești Nistrene” (”RMN”), acel fapt că regiunea
este recunoscută în sensul dreptului internațional public ca fiind parte a
teritoriului Moldovei, creează o obligație pentru Republica Moldova de a utiliza toate posibilitățile
juridice și diplomatice disponibile pentru a garanta beneficiul drepturilor și
libertăților declarate în Convenție pentru toți cei care locuiesc în această
regiune.
Totodată, Curtea și-a
menținut constatările sale din Ilașcu
și alții, Ivanțoc
și alții, Catan
și alții și Mozer
c. Moldovei și Rusiei, în sensul că ”RMN” este capabilă să persiste și să
reziste eforturilor Moldovei și a comunității internaționale îndreptate spre
soluționarea conflictului și instaurarea democrației și a ordinii de drept în
regiune din cauza susținerii militare, economice și politice din partea Rusiei.
În aceste circumstanțe, un înalt grad de dependență a ”RMN” de sprijinul rusesc
relevă un indiciu indiscutabil că Rusia continuă să exercite un control efectiv
și o influență decisivă asupra ”autorităților RMN”.
Sergiu Apcov,
reclamant în primul caz, este un cetățean moldovean, născut în 1982 cu
domiciliul la Tiraspol (în „RMN”). În ianuarie 2005, a fost arestat de
autoritățile ”RMN” fiind acuzat de jaf. Dânsul a afirmat că a fost infectat cu
HIV pe când se afla în arest, când un medic a folosit aceeași seringă pentru
toți deținuții. A fost eliberat pe cauțiune în iulie 2005, pentru ca în august
2006 să fie condamnat la șapte ani de închisoare, fiind deținut până în aprilie
2012. Reclamantul nu a informat autoritățile moldovene despre detenția sa în
„RMN”, precum și despre procedurile penale împotriva sa.
Sergiy Soyma,
reclamantul în cel de-al doilea caz, decedat în anul 2006, era un cetățean
ucrainean care locuia la Vinnytsia (Ucraina). A fost arestat de autoritățile
„RMN” în 2001, fiind acuzat de omor și condamnat în 2002 printr-o
hotărâre definitivă a „Curții Supreme de Justiție din RMN” la zece
ani de închisoare. Atât mama, cât și avocatul său au încercat să-l transfere
într-o închisoare ucraineană, însă fără succes. În special, mama sa a expediat
aproximativ 40 de cereri în adresa diferitor autorități ucrainene cu privire la
transferul fiului său; avocatul său a făcut două cereri de asistență din partea
autorităților moldovene. Nici domnul Soyma, nici mama sa nu s-au plâns
niciodată autorităților moldovenești în legătură cu orice încălcare a
drepturilor sale în temeiul Convenției. Reclamantul s-a sinucis în mai 2006.
Ernest și Irina
Vardanean, reclamanții în cel de-al treilea caz, sunt cetățeni moldoveni care
s-au născut în 1980 și locuiesc la Chișinău (Moldova). Sunt soț și soție și
ambii jurnaliști. În aprilie 2010, reclamantul Vardanean, care locuia la acea
dată împreună cu soția sa în „RMN” și era angajat la o agenție rusă
de știri, precum și la un ziar moldovenesc, a fost arestat de serviciile
secrete ale „RMN”, în baza unor acuzații de trădare și spionaj și a
fost condamnat de o instanță din „RMN” în decembrie 2010 la 15 ani de
închisoare. Autoritățile moldovene au încercat prin diferite metode să obțină
eliberarea sa, inclusiv prin informarea diferitor organisme europene și a
Statelor Unite cu privire la situația acestuia. De asemenea, a fost deschisă o
cauză penală privind arestarea și detenția sa. Totodată, a fost oferit suport
financiar familiei reclamantului pe perioada detenției sale și un apartament
gratuit când a fost eliberat.
Toți cei trei
reclamanți s-au plâns că detenția lor nu putea fi considerată „legală”
în temeiul articolului 5 § 1 (Dreptul la libertate și siguranță) din Convenția
Europeană dat fiind faptul că au fost condamnați de autoritățile „RMN”,
un stat nerecunoscut. Din același motiv, toți reclamanții au susținut că
instanțele judiciare din „RMN” care i-au condamnat nu pot fi
considerate „un tribunal independent instituit prin lege” în temeiul
articolului 6 § 1 din Convenție (Dreptul la un proces echitabil).
Reclamantul Apcov
s-a plâns și în temeiul articolului 3 din Convenție (Interzicerea torturii)
privind condițiile inadecvate de detenție și lipsa asistenței medicale
calificate pentru HIV în timpul arestului și detenției sale.
Mama reclamantului
Soyma, care a decis să continue procedura în fața Curții în locul fiului său, s-a
plâns de asemenea în temeiul articolului
2 din Convenție (Dreptul la viață), că Ucraina, Rusia și Moldova sunt
responsabile pentru moartea fiului său.
Reclamantul
Vardanean și soția sa s-au mai plâns în temeiul articolului 8 (Dreptul la
respectarea vieții private și de familie) de perchezionarea apartamentului lor,
în momentul arestării, precum și de restricțiile privind drepturile de vizită
ale doamnei Vardanean pe perioada detenției soțului.
Curtea a
constatat vinovăția Federației Ruse în încălcarea drepturilor reclamanților și le-a
acordat următoarele despăgubiri:
– Cauza Apcov –
43.000 Euro cu titlu de prejudiciu moral, costuri și cheltuieli;
– Cauza Soyma –
21.000 Euro cu titlu de prejudiciu moral, costuri și cheltuieli;
– Cauza Vardanean
– 41.000 Euro cu titlu de prejudicii materiale și morale, costuri și
cheltuieli.
Toate aceste sume urmează a fi achitate de Federația
Rusă.
Mai multe
detalii:
Apcov c. Moldovei
și Rusiei – http://old.lhr.md/news/538.html
Soyma c. Moldovei,
Rusiei și Ucrainei – http://old.lhr.md/news/539.html
Vardanean c.
Moldovei și Rusiei – http://old.lhr.md/news/540.html
Acest material este publicat în cadrul proiectului
“Contribuția la respectarea drepturilor omului în Republica Moldova”
implementat de Asociația Obștească ”Juriștii pentru Drepturile Omului” cu
sprijinul financiar acordat de Fundația Est-Europeană, din resursele acordate
de Guvernul Suediei. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă
neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Guvernului Suediei.
