Urmare a intrării in vigoare a Protocolului nr. 14
în 2010, care a introdus posibilitatea ca un judecător unic să declare cererile
inadmisibile, Curtea a inițiat noi metode de lucru pentru a aborda numărul mare
de cereri vădit inadmisibile restante, în 2011 astfel de cereri erau 100,000. Curtea
nu a avut de ales decât să adopte o procedură sumară pentru soluționarea lor. Reclamanții
au primit o scrisoare cu decizie de a respinge cererile într-o manieră globală.
Actualmente din moment ce restanțele au fost
eliminate și în lumina invitației Statelor membre din Declarația de la Bruxel
din martie 2015, Curtea a adoptat o nouă procedură, care permite furnizarea
unei motivări mai detaliate. Prin adoptarea noii abordări, Curtea a trebuit să
găsească un echilibru între preocuparea legitimă cu privire la lipsa motivării concrete
și menținerea unui proces eficient de soluționare a cererilor inadmisibile, pentru
a nu devia prea multe resurse de la examinarea cazurilor potențial fondate.
Astfel din iunie 2017 Curtea va modifica modul în
care sunt adoptate deciziile judecătorului unic. În loc de scrisoare-decizie
reclamanții vor primi o decizie a Curții în formațiunea judecătorului unic în
una din limbile oficiale și semnată de judecătorul unic, acompaniată de o
scrisoare în limba națională relevantă. Decizia va include, în multe cazuri,
referință la motivele de inadmisibilitate specifice. Totuși, Curtea va emite în
continuare respingeri globale în unele cazuri, spre exemplu, în cazul cererilor
ce conțin numeroase plângeri nefondate, eronate sau vagi.
