În cauza
Grecu, reclamanta este Tatiana Grecu născută în 1960.

La 22 februarie 2002 la 07.00
reclamanta a fost arestată și plasată în detenție. Ea a fost eliberată la 16.40
aceeași zi, după ce o instanță a constatat că detenția era abuzivă și a dispus
eliberarea acesteia. Pe durata detenției reclamanta a fost maltratată, fiind
lovită și strangulată. După eliberare din detenție ea a plecat la spital, unde
a fost diagnosticată cu contuzie și multiple leziuni pe cap și gât. Ea a depus
o plângere penală în legătura cu evenimentele respective, însă fără succes.

La o dată nespecificată
reclamanta a inițiat proceduri civile împotriva statului, cerând compensație
pentru detenție ilegală și maltratare.

Prin hotărârea din 09 august
2002 Curtea Supremă a constatat  violarea
drepturilor reclamantei garantate de Articolul 3 și 5 din Convenție, pe motivul
detenției ilegale și maltratării din 22 februarie 2002. De asemenea, instanța
supremă a constatat violarea drepturilor garantate de Articolul 6 și 13 din
Convenție, pe motivul duratei și ineficienței procedurilor penale. Curtea a
acordat 3,200 Euro cu titlu de compensații.

În fața Curții reclamanta s-a plâns de violarea
Articolului 3 din Convenție urmare a maltratării de către poliție și investigația
ineficientă a maltratării. De asemenea, s-a plâns în temeiul Articolului 5 din
Convenție pentru detenție abuzivă din 22 februarie 2002.

Curtea a notat că nu există dubiu și nu a fost
disputat de părți că reclamantul a suferit de încălcarea drepturilor sale
garantate de Articolul 3, sub aspect material și procedural și Articolul 5 din
Convenție. Ea a notat că instanțele naționale au acordat compensații
reclamantului și a considerat că chestiunea principală este dacă compensația
este proporțională prejudiciului suferit.

Curtea a notat că Curtea Supremă a acordat
reclamantului echivalentul a 3,200 Euro cu titlu de prejudiciu moral. Având în
vedere detenția ilegală contrară Convenției și bătaia la care a fost supusă
reclamantă în mânile poliției, acest cuantum este semnificativ mai mic decât cel
acordat de Curte. Mai mult decât atât, Curtea a reiterat că compensația civilă
nu este suficientă pentru a depriva reclamantul de calitatea de victimă, având
în vedere obligația statului de a investiga maltratarea.

Ea a constatat că a avut loc violarea Articolului
3 și Articolului 5 din Convenție, din cauza detenției ilegale și maltratării și
omisiunii de a investiga pretinsele rele-tratamente.

Reclamanta a cerut 11,800 Euro cu titlu de prejudiciu moral și 840 Euro cu
titlu de costuri și cheltuieli.

Curtea a acordat reclamantei 11,800 Euro cu titlu de prejudiciu moral și 840 Euro cu
titlu de costuri și cheltuieli.

Reclamantul a fost reprezentat de V.Vieru, avocat din Chișinău.