În Republica Moldova secretele de stat sunt ascunse de autorități și după
ce termenul de prescripție, de cel mult 25 de ani, expiră. Cetățeanul de rând
nu se poate informa în niciun fel despre informațiile care au fost
desecretizate. Comisia interdepartamentală pentru protecția secretului de stat,
o structură care ar trebui să asigure publicarea acestor informații, nu și-a
mai actualizat site-ul de mai bine de trei ani.
Potrivit legislației în vigoare, o informație poate fi secretizată pe un
termen de la cinci la 25 de ani, după care urmează a fi făcută publică.
Rezultatele unui studiu efectuat de AO „Juriștii pentru Drepturile Omului”
arată că multe date continuă să fie ținute în secret chiar dacă legea prevede
contrariul, iar oamenii nu mai ajung să cunoască ce secrete ascund
autoritățile.
Juriștii asociației au făcut peste 30 de solicitări de informație la
diferite instituții publice în care au cerut să le fie comunicate date despre
informațiile care au fost atribuite la secretul de stat în ultimii șapte ani și
care au primit parafele de secretizare „strict secret”, „secret”,
„confidențial” și „restricționat”, inclusiv criteriile de atribuire la aceste
parafe și modalitatea de delimitare a acestora, dar și despre informațiile care
au fost desecretizate după expirarea termenului de secretizare.
În majoritatea cazurilor, juriștii au primit răspunsuri formale sau
refuzuri bazate pe Legea privind secretul de stat. Nici instituțiile care au
ales să ofere informații la acest subiect nu au prezentat prea multe detalii.
Agenția Rezerve Materiale – niciun document desecretizat timp de șapte ani
În răspunsul Agenției Rezerve Materiale se spune că între anii 2009-2016
instituția a atribuit la secret de stat mai multe informații privind
indicatorii ce determină pregătirea economiei naționale pentru o funcționare
stabilă pe timp de război și pe timp de pace, dar și indicatorii care dezvăluie
structura organizatorică sau indicii planului de mobilizare a economiei
naționale.
În același timp, Agenția a secretizat informațiile privind rezervele de
mobilizare și rezervele materiale ale statului. Sunt ținute în secret și
locurile unde sunt stocate bunurile materiale din rezervele de mobilizare și
rezervele materiale ale statului la întreprinderi, instituții și organizații
subordonate, dar și volumele acestor bunuri, nivelul stocurilor, volumul
livrărilor făcute din rezerva de stat etc. Totodată, în ultimii 7 ani în cadrul
Agenției Rezerve Materiale nu au fost desecretizate careva informații atribuite
la secretul de stat.
O altă instituție de Stat, Banca Națională a Moldovei, susține că, în
perioada 2009-2016, a atribuit la secret de stat informații din domeniul
economiei, științei și tehnicii, relațiilor externe, precum și unele informații
din sfera activității autorităților publice.
Ministerul Apărării a desecretizat în ultimii șapte ani mai multe dosare
personale ale militarilor prin contract trecuți în rezervă sau retragere.
Desecretizarea s-a făcut la solicitarea militarilor vizați, se arată în
răspunsul ministerului oferit AO „Juriștii pentru Drepturile Omului”.
Ministerul Afacerilor Externe a desecretizat informații din perioada
sovietică
Un alt minister, cel al Afacerilor Externe și Integrării Europene, a arătat
că a desecretizat mai multe documente ale MAE al RRSM, hotărâri ale Sovietului
Suprem al RSSM, corespondența privind activitatea de bază, sinteze informative
privind situația internațională, dar și diferite decrete ale Președintelui RM,
Hotărâri și dispoziții ale Guvernului, ordine ale ministrului, fără a specifica
despre ce informații este vorba.
O altă structură, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, a
secretizat mai multe informații privind pregătirea de mobilizare a organelor de
specialitate ale administrațiilor publice. Instituția ține în secret și
conținutul planurilor și rezultatele lucrărilor de cercetare științifică, dar
și pregătirea de moblizare a economiei Republicii Moldova. Potrivit lui Vitalie
Jereghi, șef adjunct la direcția resurse umane în cadrul ministerului, în cazul
instituției pe care o reprezintă, lista subiectelor care constituie secret de
stat nu este atât de vastă ca în cazul altor autorități.
Activitatea Comisiei interdepartamentale pentru protecția secretului de
stat – ținută sub șapte lacăte
Nu doar informațiile care sunt atrubuite la secretul de stat sunt ținute în
taină. Guvernul nu vrea să vorbească nici despre activitatea Comisiei
interdepartamentale pentru protecția secretului de stat. Pe data de 4 aprilie
curent, Centrul de Investigații Jurnalistice a solicitat un interviu un
reprezentant al acestei comisii, adresând un demes pe numele Liliei Palii,
secretar general al Guvernului, care deține și funcția de președinte
al comisii. Solicitarea scrisă a fost transmisă către serviciul de presă
al Guvernului. În loc de interviu, 10 zile mai târziu, am primit un răspuns
oficial din partea comisiei în care sunt înșiruite mai multe prevederi legale
referitor la comisie și la nomencatorul informațiilor atribuite la secretul de
stat fără a ne fi oferită posibilitatea de a realiza un interviu.
Potrivit legislației în vigoare, Comisia interdepartamentală pentru
protecția secretului de stat este un organ colegial, care coordonează
activitatea autorităților publice, întreprinderilor, instituțiilor și
organizațiilor, indiferent de forma de proprietate, în domeniul protecției
secretului de stat.
Printre alte atribuții ale comisiei se numără controlul termenelor de
acțiune a parafei de secretizare pentru informațiile atribuite la secretul de
stat. Comisia este în drept să desecretizeze informațiile care au fost
secretizate în mod neîntemeiat de persoanele cu funcții de răspundere din
subordine. Totodată, în cazuri excepționale, pentru anumite informații
atribuite la secretul de stat, comisia are dreptul să prelungească termenul de
secretizare.
Ședințele Comisiei se desfășoară de 2 ori pe an sau, în funcție de
necesitate, la indicația președintelui acesteia. Ședințele se consemnează
în procese-verbale, semnate de președintele și secretarul Comisiei. Conform
legii, o dată pe an comisia este obligată să prezinte Guvernului darea de
seamă privind rezultatele activității sale.
Site-ul comisie nu a mai fost actualizat de cel puțin trei ani
Reieșind din informația pe pe site-ul oficial al comisiei: www.secret.gov.md, aceasta nu pubică informațiile desecretizate și nici date despre
ședintele pe care le organizează. Una din ultimele decizii desecretizate de pe site-ul
comisiei datează din anul
2008 și se referă la alocarea din fondul de rezervă al Guvernului, Ministerului
Educației și Tineretului 2800 mii lei pentru Organizația „Orășelul Copilăriei”,
„în scopul susținerii activității de prestare a serviciilor copiilor orfani și
celor din familiile defavorizate”.
O altă decizie, care datează din 2010, se referă la
restituirea a 1300 piloni, eliberați din rezervele de mobilizare. Ultimul proces verbal al comisiei datează de acum trei ani, ședința
fiind prezidată de Victor Bodiu, care era pe atunci secretar general al
Guvernului și președinte al acestei structuri.
Experți: Legea lasă loc pentru interpretări
Juristul Vitalie Zamă consideră că legislația în domeniul secretizării și
desecretizării informației trebuie modificată întrucât în actuala formulă legea
lasă prea mult spațiu pentru interpretare.
„La acest moment legislația cu privire la secretul de stat oferă un spațiu
de manevră destul de vast în ceea ce privește protejarea anumitor informații și
lasă la discreția autorității care dintre acestea devin subiect al secretului
de stat și care pot fi acordate spre cunoștință publicului larg. Secretizarea
anumitor documente nu ar trebui să fie la latitudinea unor instituții. În capul
mesei trebuie pus interesul public”, susține Vitalie Zamă.
La rândul său, Stela Pavlov, coordonatoare de proiect la AO „Juriștii
pentru Drepturile Omului”, consideră că unele informații au fost secretizate în
mod nejustificat.
„Am urmărit site-ul Comisiei interdepartamentale și am constatat și unele
situații bizare. De exemplu, una din ultimele informații desecretizate a fost
propunerea unei candidaturi pentru șefia la Serviciul de arhivă. Informația a fost la
început secretizată, după care a fost desecretizată.
În spatele unor
hotărâri secrete se află fraude în gestionarea banilor publici
Anterior presa a
scris despre faptul că sub pretextul secretului de stat autoritățile ascund
informații despre utilizarea fraudulaosă a unor surse din bugetul de stat. O investigație a Centrului de
Investigații Jurnalistice a arătat că în anul 2008,
Guvernul Tarlev, iar apoi și Guvernul Greceanâi adoptă la 15 februarie și
respectiv 15 mai două hotărâri secrete (nr. 156 și nr. 599) prin care acordă,
cu titlu de ajutor gratuit, 9 mii de tone de grâu alimentar Combinatului de
Panificație din Chișinău „Franzeluța” SA și 2 mii de tone SA „Combinatul de
pâine din Bălți” în scopul aprovizionării stabile a populației cu pâine și
produse de panificație.
În baza acestor hotărâri, „Franzeluța” SA a primit 5740,75 tone de grâu,
iar SA „Combinatul de pâine din Bălți” – toată cantitatea de 2 mii de tone. Hotărârile prevedeau
ca ambii beneficiari să informeze săptămânal Ministerul Agriculturii și
Industriei Alimentare despre utilizarea cerealelor, lucru care nu s-a
întâmplat.
Guvernul Filat-1 în
octombrie și decembrie 2009 adoptă alte două hotărâri prin care obligă
Combinatul „Franzeluța” și „Combinatul de pâine din Bălți”, dar și alți
beneficiari de grâu alimentar din rezervele materiale ale statului să restituie
producția timp de un an. În martie 2010, Curtea
de Conturi a stabilit că hotârările Guvernelor Tarlev și Greceanâi din 2008 cu
privire la acordarea grâului alimentar au fost adoptate cu încălcarea mai multor
prevederi ale legislației. De exemplu, oferirea acestui tip de ajutor umanitar
nu constituie secret de stat și nu cade sub incidența Legii cu privire la
secretul de stat, în acelaș timp contravine prevederilor art.16 din Legea cu
privire la ajutoarele umanitare acordate Republicii Moldova, care stipulează că
nu au dreptul de a primi ajutoare umanitare partidele și alte organizații
social-politice, precum și întreprinderile și organizațiile scopul activității
cărora este obținerea profitului.
Materialul este realizat în cadrul proiectului în cadrul proiectului
„Promovarea implementării eficiente a Principiilor Globale privind Securitatea
Națională și Dreptul la Informare în Republica Moldova apelând la sistemul
judiciar și litigare cu caracter strategic”, implementat de Asociația
Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Centrul de Investigații
Jurnalistice cu sprijinul financiar al Departamentului Justiție și Drepturile
Omului al Fundației Soros-Moldova.
