În hotărârea în cauza Danileţ c. România (cererea nr. 16915/21), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, cu 10 voturi împotriva 7, că a avut loc - încălcarea articolului 10 (libertatea de exprimare) din Convenția europeană a drepturilor omului. Cauza se referă la libertatea de exprimare a unui judecător, sancționat de Consiliul Superior al Magistraturii pentru că a publicat două mesaje pe contul său de Facebook care era accesibil publicului. Curtea a reamintit că judecătorii au dreptul, atunci când democrația sau statul de drept sunt grav amenințate, să se exprime public cu privire la aspecte de interes general. Declarațiile făcute într-un astfel de context beneficiază, în general, de un nivel ridicat de protecție. Curtea a constatat apoi că mesajele publicate de reclamant nu au rupt echilibrul rezonabil între, pe de o parte, gradul de implicare al reclamantului, în calitate de judecător, în societate, pentru a apăra ordinea constituțională și instituțiile și, pe de altă parte, datoria sa de a-și păstra independența, imparțialitatea și aparența acestei independențe și imparțialități în exercitarea funcțiilor sale. În speță, Curtea a observat că primul mesaj viza apărarea ordinii constituționale și păstrarea independenței instituțiilor, iar al doilea se referea la funcționarea aparatului judiciar național. Ambele mesaje se refereau la chestiuni de interes general, despre care publicul avea un interes legitim să fie informat. În opinia Curții, niciunul dintre motivele invocate de autoritățile naționale nu indică în mod convingător în ce mod aceste declarații ar fi perturbat buna funcționare a sistemului judiciar național și ar fi adus atingere demnității și onoarei profesiei de magistrat sau încrederii pe care justițiabilii ar trebui să o aibă în aceasta. Examinând mesajele publicate în lumina criteriilor pe care le-a stabilit în materie de libertate de exprimare a magistraților pe internet, Curtea a considerat că ingerința în libertatea de exprimare a reclamantului nu se baza pe motive relevante și suficiente și nu răspundea unei necesități sociale imperioase.

  Dreptul de acces la informație, consacrat de Constituția Republicii Moldova, este un principiu fundamental pentru o guvernare transparentă și responsabilă. În acest context, analiza recentă a Legii nr. LP148/2023 privind accesul la informațiile de interes public, realizată de Access Info Europa cu sprijinul Asociației „Juriștii pentru Drepturile Omului”, evidențiază progresele și lacunele legislative, oferind recomandări concrete pentru îmbunătățirea cadrului normativ. Punctaje și domenii de preocupare Conform unei metodologii elaborate pe baza Convenției de la Tromsø și a standardelor internaționale, legea a obținut un scor de 211 din 300 de puncte. Cu toate acestea, analiza a identificat următoarele probleme principale:

• Prioritatea altor legi față de prevederile privind accesul la informații publice.
• Existența unor excepții absolute care nu sunt supuse testului de interes public.
• Lipsa unui cadru puternic pentru educarea funcționarilor publici și informarea cetățenilor despre dreptul la informație.
• Mandat insuficient al Avocatului Poporului pentru a asigura o supraveghere eficientă.

Recomandări legislative cheie Prevalența Legii accesului la informații Legea trebuie să prevaleze asupra altor legi, iar toate informațiile deținute de autoritățile publice trebuie să fie accesibile, sub rezerva excepțiilor stricte prevăzute de lege. Test de prejudiciu și interes public pentru toate excepțiile Toate limitările accesului trebuie să fie justificate printr-un test de prejudiciu și un test de interes public, inclusiv în cazul informațiilor clasificate ca secret de stat, bancar sau medical. Reducerea cerințelor privind datele personale ale solicitanților Solicitările de acces trebuie să impună furnizarea doar a minimului necesar de date personale, cum ar fi numele și o adresă de contact (poștală sau electronică), cu opțiunea anonimatului. Creșterea gradului de conștientizare și instruire Este esențială implementarea unor programe de instruire pentru funcționarii publici și campanii de sensibilizare a cetățenilor privind dreptul de acces la informație. Instituirea unui Comisar pentru Informații Un organ independent cu competențe de supraveghere, inclusiv sancționarea și desecretizarea documentelor, ar spori eficiența aplicării legii. Obiectiv: Alinierea la standardele internaționale Implementarea acestor recomandări ar asigura respectarea deplină a Convenției de la Tromsø și ar consolida democrația, transparența și responsabilitatea în Republica Moldova. Pentru mai multe detalii, accesați analiza completă în Ro aici și în Eng aici. (sursa poza www.idfi.ge)