Curtea Europeană a Drepturilor Omului a examinat cauza Ruta‑Prim S.R.L. împotriva Republicii Moldova, referitoare la anularea unui hotărâri civile favorabile reclamantei în urma admiterii unui recurs pretins tardiv.
Societatea Ruta‑Prim S.R.L., care exploata rute de autobuz în municipiul Chișinău, a acționat în judecată municipiul, consiliul municipal și Direcția transport pentru compensarea pierderilor din perioada 1 aprilie 2010 – 31 decembrie 2012, cauzate de obligația de a transporta gratuit anumite categorii de pasageri. Prin hotărârea Judecătoriei Centru din 11 octombrie 2013, menținută de Curtea de Apel Chișinău la 2 aprilie 2014, pârâții au fost obligați să achite în comun despăgubiri societății reclamante. Ulterior, reprezentantul autorităților locale a declarat un recurs în casație la 29 august 2014, invocând că a luat cunoștință de hotărârea Curții de Apel abia la 26 august 2014, în timp ce societatea a susținut, în baza registrelor de corespondență, că decizia fusese primită de Direcție încă la 19 mai 2014, astfel încât termenul de două luni prevăzut de Codul de procedură civilă era depășit.
La 26 noiembrie 2014, Curtea Supremă de Justiție a considerat, fără o motivare detaliată, că recursul a fost depus în termen, a casat decizia favorabilă reclamantei și a trimis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel, care, la 28 mai 2015, a respins acțiunea Ruta‑Prim S.R.L.; CSJ a confirmat această soluție la 12 noiembrie 2015. În procedura de revizuire ulterioară, CSJ a notat că singura probă a datei de comunicare era recipisa din 26 august 2014, iar copiile registrelor prezentate de reclamantă nu erau autentificate conform legii, dar a respins cererea de revizuire a agentului Guvernului ca inadmisibilă.
În fața Curții de la Strasbourg, societatea a invocat, în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție, încălcarea principiului securității juridice și a obligației de motivare suficientă a hotărârilor judecătorești, precum și atingerea dreptului de proprietate garantat de articolul 1 din Protocolul nr. 1. Curtea a reiterat principiile sale privind securitatea juridică și obligația instanțelor de a răspunde în mod explicit argumentelor esențiale ale părților și a reținut că CSJ nu a răspuns deloc argumentului reclamantei privind tardivitatea recursului, deși acesta se baza pe probe concrete și era decisiv pentru stabilitatea hotărârii favorabile.
Curtea a concluzionat că decizia CSJ din 26 noiembrie 2014 nu a fost suficient motivată, ceea ce a făcut ca procedura internă să nu fie echitabilă, constatând astfel o încălcare a articolului 6 § 1; în consecință, nu a mai analizat distinct aspectul securității juridice și nici nu a considerat necesar să se pronunțe asupra capătului de cerere întemeiat pe articolul 1 al Protocolului nr. 1. În privința satisfacției echitabile, Curtea nu a acordat nicio sumă pentru prejudiciul material, arătând că nu poate specula asupra rezultatului procesului intern, subliniind totodată că dreptul procesual intern permite revizuirea pe baza constatării unei încălcări de către Curte.
Pentru prejudiciul moral, Curtea a acordat societății Ruta‑Prim S.R.L. 3 600 EUR, apreciind că aceasta a suferit un prejudiciu moral prin anularea hotărârii favorabile, iar pentru cheltuieli de judecată a acordat integral suma de 2 100 EUR solicitată, ținând cont de documentele depuse și de complexitatea cauzei.
În fața Curții societatea reclamantă a fost reprezentată de către I. Briceag, avocat din Chișinău.
