Curtea Europeană a Drepturilor Omului a examinat cauza Cub S.R.L. împotriva Republicii Moldova, având ca obiect plângerea unei societăți comerciale din Chișinău privind motivarea insuficientă a hotărârilor instanțelor civile naționale, articolul 6 § 1 din Convenție (dreptul la un proces echitabil).
Societatea Cub S.R.L. a încheiat la 23 septembrie 2009 un contract cu societatea A., prin care s‑a obligat să furnizeze documentație tehnică pentru construcția mai multor clădiri, contra unui preț ce urma să fie plătit de societatea A. La 18 ianuarie 2011, societatea Cub S.R.L. a introdus o acțiune în instanță pentru omologarea și executarea silită a acestui contract, iar ulterior, la 18 aprilie 2012, societatea A. a formulat o cerere reconvențională prin care a solicitat anularea tranzacției pentru eroare, invocând faptul că o parte din documentația tehnică fusese declarată neconformă de autoritatea de control și că denunțase contractul prin scrisoarea din 4 august 2010.
În cursul procedurii, Cub S.R.L. a invocat, în fața tuturor celor trei instanțe naționale, excepția tardivității cererii reconvenționale, arătând că, potrivit articolului 233 § 1 din Codul civil, acțiunea în anulare pentru eroare trebuie introdusă în termen de șase luni de la data la care partea a cunoscut sau trebuia să cunoască motivul de anulare, termen care, în speță, ar fi început cel târziu la 4 august 2010. Instanțele naționale (judecătoria Rîșcani, Curtea de Apel Chișinău și Curtea Supremă de Justiție) nu s-au pronunțat însă deloc asupra acestei excepții, deși au soluționat pe fond litigiul, prima instanță admițând cererea reconvențională a societății A., apelul fiind admis în favoarea Cub S.R.L., iar recursul finalizându-se cu restabilirea hotărârii de fond.
Curtea de la Strasbourg a respins excepția Guvernului privind neepuizarea căilor interne, constatând că nu a fost demonstrat că societatea reclamantă ar fi invocat incorect excepția de tardivitate. Curtea a subliniat că respectarea condițiilor de admisibilitate a unei acțiuni ține de dreptul la un proces echitabil și că instanțele interne trebuie să își motiveze suficient hotărârile, în special când li se supune atenției un mijloc de apărare relevant și decisiv, precum excepția de tardivitate în cauză.
Constatând că niciuna dintre instanțele naționale nu a oferit un răspuns explicit la această excepție și că tăcerea lor nu poate fi interpretată rezonabil ca un refuz implicit motivat, Curtea a reținut că procedura internă nu a fost echitabilă și a constatat încălcarea articolului 6 § 1 din Convenție. Având în vedere această constatare, Curtea a considerat că nu mai este necesar să examineze separat capătul de cerere întemeiat pe articolul 1 din Protocolul nr. 1 privind dreptul la respectarea bunurilor.
Curtea a acordat societății reclamante 3 600 EUR cu titlu de prejudiciu moral și 1 500 EUR cu titlu de costuri și cheltuieli.
În fața Curții societatea reclamantă a fost reprezentată de către V. Nagacevschi, avocat din Chișinău.
