O angajată a Agenției Rezerve Materiale a Ministerului de Interne (ARM) a ridicat, în anul 2018, 11 premii bănești de câteva mii de lei, dintre care doar 3 i-au fost date prin ordinele șefului ierarhic superior, așa cum prevede legea. Restul, 7 premii, le-a primit în baza propriilor dispoziții. Situația a fost descoperită de Inspecția Financiară.
În Raportul din 30 septembrie 2019 întocmit de Inspecție, se arată că Floarea Dimitriu, șefa Bazei speciale de administrare medicală a ARM, a ridicat 7 premii pe care ea însăși și le-a fixat, cheltuielile neîntemeiate constituind, potrivit inspectorilor, 36 897,23 lei. Astfel, prin ordinul directorului ARM i s-a dat premii la Ziua Independenței, la Anul Nou și în Ziua profesională a lucrătorului medical, acestea fiind cuprinse între 1250 de lei și 2700 de lei. Cele acordate prin dispozițiile proprii sunt însă mai mari. De exemplu, ”pentru activitate sârguincioasă”, în fiecare trimestru Floarea Dimitriu ridica în jur de 7 mii de lei. La acestea se adaugă alte premii, date de sărbători:
”De menționat că de către BASM au fost emise nejustificat 3 ordine de premiere pentru activitatea sârguincioasă la crearea rezervelor de mobilizare, păstrarea și împrospătarea bunurilor materiale de profil medical în trimestrele I, II și III ale anului 2018”, au notat inspectorii. Ei au argumentat că acordarea în acest fel a premiilor unice contravine Legii privind salarizarea în sectorul bugetar și Hotărârii Guvernului 381/2006, care reglementează același domeniu.
În document se spune că un audit intern, efectuat la BSAM pentru perioada 2017-2018, a scos la iveală nereguli similare la calcularea premiilor unice, iar la 5 septembrie 2018 Inspecția Financiară a emis o prescripție prin care a cerut ”întreprinderea măsurilor eficiente pentru restituirea premiilor calculate nejustificat”. Cu toate acestea, Inspecției Financiare nu i-au fost prezentate documente relevante care să probeze restituirea banilor, iar acordarea nejustificată a premiilor a continuat.
Expertă anticorupție: ”Este un conflict de interese real”
Lilia Ioniță, coordonatoare de proiecte la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, constată că această situație reprezintă un conflict de interese. ”Legea privind declararea averilor și intereselor, 133/2016 reglementează principiile de bază pentru evitarea conflictelor de interese și căile de soluționare a acestora. Reieșind din circumstanțele speței invocate în articol, suntem în prezența unui conflict de interese real sau, și mai probabil, a unui conflict de interese consumat, în cazul în care subiectul declarării nu a informat superiorii despre conflictul de interese. Or, potrivit art. 12 al Legii enunțate, subiectul declarării este obligat: a) să informeze şeful ierarhic sau organul ierarhic superior imediat, dar nu mai tîrziu de 3 zile de la data constatării, despre conflictul de interese în care se află; b) să nu rezolve cererea/demersul, să nu emită actul administrativ, să nu încheie, direct sau prin intermediul unei persoane terţe, actul juridic, să nu ia sau să nu participe la luarea deciziei în exercitarea mandatului, a funcţiei publice sau de demnitate publică pînă la soluţionarea conflictului de interese”.
Lilia Ioniță explică în continuare care putea fi o posibilă soluție a acestui conflict:
”Semnarea oricăror acte care urmăresc un interes personal, inclusiv, ca în cazul de față, de stabilire a premiilor, reprezintă încălcarea regimului conflictului de interese. În condițiile legii, protagonista articolului urma să informeze superiorii despre situația creată și să urmeze instrucțiunile, soluțiile oferite de aceștia. Una din potențialele soluții putea fi delegarea competenței de semnare a ordinului de premiere către alt funcționar abilitat cu acest drept. Totodată, acest conflict de interese real, urma a fi înregistrat în Registrul declarațiilor privind conflictele de interese. Dacă această procedură nu a fost respectată, aparent, este vorba de un conflict de interese consumat. Respectiv, actele încheiate în conflict de interese sunt lovite de nulitate absolute, subiectul declarării este pasibil de răspundere contravențională, iar raporturile de muncă ori de serviciu ale subiectului încetează”.
Două funcții deținute concomitent
Floarea Dimitriu a exercitat, o perioadă (2017-2019), două funcții: șefă a BSAM (care este situată în mun. Chișinău) și, prin cumul, șefă adjunctă a Bazei speciale nr. 4 din Anenii Noi. Inspectorii susțin că astfel s-a încălcat art. 261 din Codul Muncii, care prevede că șefii unităților de stat nu pot face parte din organele care exercită supravegherea și controlul în unitatea pe care o conduc. Mai mult, IF a notat că la locul de muncă de bază Floarea Dimitriu a lipsit în total 12 zile lucrătoare pe motiv de boală în perioada 20 iunie – 9 septembrie 2018, însă la locul de muncă prin cumul în perioada vizată a fost ”pontată” cu 4 ore lucrate cu calcularea salariului în mărime deplină.
Inspecția Financiară a descoperit și alte nereguli în gestionarea banilor la ARM, actele necesare fiind expediate la CNA, care, însă, a refuzat să deschidă o cauză penală.
