05 07 2016

La 05 iulie 2016, Marea Camer? a Cur?ii Europene a Drepturilor Omului a pronun?at hot?rârea Buzadji c. Moldovei (cererea nr. 23755/07).

Anterior, prin hot?rârea Camerei din 16 decembrie 2014, Curtea a constatat, cu patru voturi la trei, c? a avut loc violarea art. 5 § 3 din Conven?ie.

Ea a notat c? reclamantul a fost de?inut pentru o durat? de 10 luni, dintre care 2,5 luni în arest preventiv ?i restul perioadei în arest la domiciliu; c? reclamantul a invocat în fa?a instan?elor na?ionale argumente substan?iale în contradictoriu  cu arestarea sa, în particular c? a r?spuns cita?iilor organelor de urm?rire penal?, c? a fost un om de afaceri cunoscut, c? starea s?n?t??ii impunea asisten?? medical? special?.

Curtea a notat c? instan?ele na?ionale au ales s? desconsidere aceste argumente, aparent tratându-le ca irelevante chestiunii legalit??ii arestului. Instan?ele na?ionale s-au limitat la repetarea motivelor formale, în mod abstract ?i stereotipic.

Ea a considerat c? instan?ele na?ionale s-au limitat la parafrazarea temeiurilor arestului prev?zute în Cod de procedur? penal?, f?r? vreo explica?ie cum acestea au fost aplicate în spe??, exceptând riscul confrunt?rii reclamantului cu feciorii s?i. Chiar ?i acest temei, fiind neconving?tor deoarece reclamantului cuno?tea despre urm?rirea penal? din iulie 2006, a devenit irelevant dup? ce instan?ele au permis reclamantului s? stea la domiciliu împreun? cu feciorii s?i.

La 20 aprilie 2015 un panel a Marii Camere a acceptat cererea Guvernului de retrimitere a cauzei Buzdaji c. Moldovei, în fa?a Marii Camere a Cur?ii. La data de 07 octombrie 2015 au avut loc audieri publice în aceast? cauz?.

***

Reclamantul este Petru Buzadji, n?scut în 1947, locuitor or. Comrat.

În martie 2006 reclamantul, care era directorul unei companii de stat, a aflat c? compania sa datoreaz? unei companii private suma de 594,067 USD, plus penalit??i, în total 824,404 USD. La 26 mai 2006 reclamantul a fost eliberat din func?ia de director.

Potrivit reclamantului, în iulie 2006 el a fost citat de organul de urm?rire penal? pentru a da declara?ii în leg?tur? cu pretinsa fraud? la compania de stat. Ulterior el a fost citat de câteva ori, ?i întotdeauna a ap?rut în fa?a organelor de urm?rire penal? ?i a cooperat cu acestea.

Potrivit materialelor prezentate de p?r?i, au fost ini?iate 13 diferite cauze penale împotriva reclamantului ?i a 2 feciori ai s?i. La 27 mai 2007 cauzele penale au fost  conexate. Feciorii reclamantului au fost cita?i de c?tre organul de urm?rire penal? în mai 2007 ?i au fost audia?i în calitate de b?nui?i, aparent ei nu au fost aresta?i.

La 13 septembrie 2006 a fost ridicat un document, pretins utilizat pentru fraudarea companiei de stat. La 30 octombrie 2006 a fost ridicat computerul personal a reclamantului, fiind restabilite diverse documente ce demonstrau fraudarea companiei  de stat.

La 26 octombrie 2006 a fost admis? cererea de intentare a procedurii insolvabilit??ii a companiei de stat.

La 21 decembrie 2006 Curtea Suprem? de Justi?ie a respins cererea de intentare a procedurii insolvabilit??ii, deoarece datoriile erau fictive, instan?a f?când trimitere la analiza activit??ii economice ?i financiare a companiei, cauza fiind trimis? la rejudecare.

La 02 mai 2007 reclamantul a fost arestat; iar la 05 mai 2007 a fost formal învinuit de fraudarea companiei de stat.

La 05 mai 2007 judec?toria Buiucani a eliberat mandat de arest în privin?a reclamantului, re?inând caracterul infrac?iunii, complexitatea cauzei, pericolul influen??rii ter?ilor, etc.

Reclamantul a contestat la Curtea de Apel eliberarea mandatului de arest cu recurs, îns? f?r? succes.

La 16 mai 2007 judec?toria Buiucani a prelungit arestul reclamantului pentru 20 de zile, reiterând p?strarea motivelor pentru deten?ia reclamantului.

Reclamantul a contestat la Curtea de Apel prelungirea mandatului de arest cu recurs, îns? f?r? succes.

La 05 iunie 2007 judec?toria Buiucani a prelungit arestul reclamantului pentru alte 20 de zile, p?strând motiva?ia anterioar?.

Reclamantul a contestat la Curtea de Apel prelungirea mandatului de arest cu recurs, îns? f?r? succes.

La 26 iunie 2007 judec?toria Buiucani a respins demersul de prelungire a arestului ?i a dispus arestarea reclamantului la domiciliu.

La 29 iunie 2007 Curtea de Apel Chi?in?u a anulat încheierea din 26 iunie 2007 ?i a dispus prelungirea mandatului de arest pentru 20 de zile.

La 16 iulie 2007 judec?toria Buiucani a prelungit arestul reclamantului pentru alte 20 de zile.

La 20 iulie 2007 Curtea de Apel Chi?in?u a anulat încheierea din 16 iulie 2007 ?i a dispus arestarea reclamantului la domiciliu.

La 12 martie 2008 instan?a a dispus eliberarea reclamantului sub cau?iune.

***

În fa?a Cur?ii, reclamantul s-a plâns, invocând art. 5 § 3 din Conven?ie, de insuficien?a motivelor pentru arestarea sa.

***

În primul rând, Marea Camer? a respins, cu 15 voturi la 2, obiec?ia Guvernului c? reclamantul a omis s? conteste deciziile instan?elor judec?tore?ti privind aplicarea arestului la domiciliu ?i corespunz?tor a e?uat s? epuizeze c?ile interne de atac. Aceast? obiec?ie a fost invocat? pentru prima dat? în observa?iile scrise în fa?a Marii Camere, de altfel în lipsa unei circumstan?e excep?ionale ce ar justifica exonera de la obliga?ia de a invoca aceast? excep?ie pân? la adoptarea de c?tre Camer? a deciziei de admisibilitate.

În continuare Curte a examinat dou? chestiuni suscitate de cauza Buzadji, care vor fi utile pentru dezvoltarea practicii sale, în particular cerin?a ca autorit??ile na?ionale s? justifice deten?ia continu? ?i arestul la domiciliu. Potrivit practicii Cur?ii în privin?a Articolului 5 § 3, persisten?a suspiciunii rezonabile a fost o condi?ie pentru validitatea deten?iei continui, dar, dup? expirarea unei anumite perioade de timp, nu mai e necesar?. Dup? aceast? perioad? de timp, Curtea urmeaz? s? stabileasc?: în primul rând, dac? alte motive invocate de c?tre autorit??ile judiciare continu? s? justifice privarea de libertate; ?i, în al doilea rând, dac? aceste motive sunt suficiente ?i relevante, dac? autorit??ile na?ionale au manifestat o diligen?? deosebit? în realizarea procedurilor.

Curtea a recunoscut c? chestiunea dac? al doilea set de garan?ii în temeiul articolului 5 § 3 a fost aplicat în totalitate, în sensul c? se impun alte motive suficiente ?i relevante adi?ional la suspiciunea rezonabil?, depindeau de o no?iune destul de vag? „anumit? perioad? de timp”. Corespunz?tor, Curtea a considerat conving?toare argumentele pentru sincronizarea celor dou? seturi de garan?ii. Aceasta implic? ca cerin?a ca judec?torul sau alt? autoritate ce exercit? atribu?ii judiciare s? re?in? motive „suficiente ?i relevante” pentru justificarea deten?iei, suplimentar la persisten?a suspiciunii rezonabile, se aplic? deja la momentul aplic?rii pentru prima dat? a arestului preventiv, adic? imediat dup? arest.

În ceea ce prive?te arestul la domiciliu, Curtea a confirmat jurispruden?a sa potrivit c?reia arestul la domiciliu este o privare de libertate în sensul Articolului 5 din Conven?ie. Mai mult, ea nu a fost dispus? s? accepte argumentul Guvernului precum c? atitudinea reclamantului fa?? de arestul la domiciliu ?i omisiunea de a contesta m?sura respectiv? au constituit renun?area la dreptul s?u la libertate. Starea s?n?t??ii acestuia a fost deterioat? în mod considerabil pe durata deten?iei ?i, numeroasele sale demersuri de eliberare din arest au fost respinse, este inteleligibil c? el era dispus s? mearg? la concesiuni pentru a pune cap?t situa?iei în care se afla. Corespunz?tor el era într-o stare evident? de suprasolicitare dup? plasarea în arest la domiciliu. Chiar dac? am presupune c? el a fost de acord s? fie plasat în arest la domiciliu, aceast? stare de lucruri nu poate fi echivalat? cu eliberarea din deten?ie, dup? cum a argumentat Guvernul. Nici nu poate, dup? cum aparent a sugerat Guvernul, fi privit? ca o form? de compensa?ie ce ar satisface exigen?ele în sensul Articolului 5.5 de a acorda dreptul la compensa?ie.

Corespunz?tor, în unanimitate, Curtea a respins obiec?ia Guvernului privind lipsa calit??ii de victim? a reclamantului. Curtea, de asemenea, a respins argumentul Guvernului precum c? în cazul justific?rii deten?iei arestului în locurile de deten?ie ordinare se impun motive mai considerabile decât în cazul plas?rii în arest la domiciliu, fiind o m?sur? mai lejer?. Ea a reiterat c? Articolul 5 nu reglementeaz? condi?iile de deten?ie, specificând c? criteriile de aplicabilitate a acestui Articol se refer? doar la nivelul restric?iilor a libert??ii de circula?ie, ?i nu în diferen?ierea comfortului sau în regimul intern a diferitor locuri de deten?ie. Corespunz?tor, Curtea urmeaz? s? aplice acelea?i criterii pentru întreaga perioada de deten?ie, irelevant de locul unde reclamantul este de?inut.

În final, revenind la justific?rile re?inute pentru deten?ia provizorie a reclamantului în spe??, Curtea a considerat c? motivele aduse de instan?ele na?ionale pentru dispunerea ?i prelungirea arest?rii acestuia au fost stereotipate ?i abstracte, plus ?i inconsistente. Aceste decizii au citat motivele deten?iei f?r? vreo încercare de a ar?ta cum ele se aplic? în mod concret în circumstan?ele particulare din spe??.

Mai mult ca atât, în unele cazuri instan?ele na?ionale au respins c? nefondate ?i neplauzibile alega?iile procuraturii în privin?a pericolului reclamantului de a se ascunde, influen?a martorii ?i falsifica probele. În alte cazuri, la primele prelungiri a arestului reclamantului, aceste motive au fost acceptate de instan?ele na?ionale, f?r? vreo schimbare aparent? a circumstan?elor ?i f?r? vreo explica?ie. ?i nici nu s-au referit la vreun risc de complotare, care era, în esen??, unicul motiv suplimentar invocat de instan?e la decizia de a plasa reclamantul în arest. De asemenea, dup? cum s-a întâmplat în cazul arest?rii ini?iale, nu a avut loc o evaluare de c?tre instan?ele na?ionale a caracterului reclamantului, moralei sale, activelor sale ?i leg?turilor cu statul ?i comportamentul s?u pe durata primelor 10 luni a urm?ririi penale, când ar fi avut timp s? comploteze cu feciorii s?i, dac? ar fi dorit s? o fac?. În ceea ce prive?te deciziile de plasare în arest la domiciliu, în pofida constat?rii instan?elor c? nu existau motive pentru continuarea deten?iei, cum ar fi ascunderea sau interferen?a cu urm?rirea penal?, cu toate acestea instan?ele au dispus arest la domiciliu în iunie ?i iulie 2007. Corespunz?tor Curtea a considerat c? motivele aduse pentru dispunerea ?i prelungirea deten?iei reclamantului nu au fost nici suficiente ?i nici relevante, contrar Articolului 5 § 3 din Conven?ie.

Reclamantul a cerut 50,000 Euro cu titlu de prejudiciu moral ?i 4,837 Euro cu titlu de costuri ?i cheltuieli

Curtea a acordat reclamantului 3,000 Euro ?i 4,837 Euro cu titlu de costuri ?i cheltuieli.

*  *  *

Reclamantul a fost reprezentat în fa?a Cur?ii de c?tre Fadei NAGACEVSCHI, avocat din Chi?in?u.

Judec?torii Nuβberger ?i Mahoney au formulat opinie concurent? comun?; judec?torul Spano a formulat opinie concurent?, la care s-a al?turat judec?torul Dedov; iar judec?torii Sajó ?i Wojtyczek au formulat opinii par?ial disidente.