Foto: https://www.echr.coe.int

Reclamanții sunt Ion Grama și Mihai Dîrul, născuți în 1955 și 1944, care locuiesc în Corjova și Lunga, “rmn”.

Ei și-au înregistrat autoturismele la autoritățile din Moldova și aveau plăcuțele de înregistrare moldovenești.

În diferite perioade de timp “autoritățile vamale” a “rmn” au confiscate autoturismele reclamanților din cauza plăcuțelor de înregistrare moldovenești, neplata taxelor “vamale”, etc. Corespunzător reclamanții au plătit amenzi pentru recuperarea autoturismelor sale.

În ceea ce priveşte jurisdicţia statelor respondente Curtea a considerat că nu există motive pentru a se departaja de cauzele anterioare Ilașcu şi alţiiIvanţoc şi alţiiCatan şi alţii, şi Mozer.

În fața Curții reclamanții s-au plâns că confiscarea autoturismelor acestora și impunerea amenzilor a constituit o ingerință ilegală în dreptul acestora la proprietate, garantat de Articolul 1 Protocolul nr. 1 la Convenție.

Curtea a concluzionat că Republica Moldova nu a eșuat să-și onoreze obligațiile sale pozitive în privința reclamanților. Corespunzător nu a avut loc o violare a Articolului 1 Protocolul nr. 1 la Convenție de către Republic Moldova.

În ceea ce privește responsabilitatea Federației Ruse, Curtea a stabilit că aceasta a exercitat un control efectiv asupra ”rmn” în timpul perioadei în cauză. În lumina acestei concluzii și în conformitate cu jurisprudența sa, nu este necesar să se stabilească dacă Rusia exercita un control detaliat asupra politicilor și acțiunilor administrației locale subordonate (a se vedea Mozer, § 157). În virtutea continuării sprijinului său militar, economic și politic pentru ”rmn”, fără de care acesta din urmă nu ar putea supraviețui altfel, responsabilitatea Rusiei în temeiul Convenției este angajată în ceea ce privește încălcarea drepturilor reclamanților.

În concluzie Curtea a constatat violarea a Articolului 1 Protocolul nr. 1 la Convenție de către Federația Rusă. De asemenea, Curtea a constatat violarea Articolului 13 din Convenție de către Federația Rusă.

Curtea a acordat reclamanților, în total, 9,613 Euro, cu titlu de prejudicii materiale și morale, și costuri și cheltuieli.

În fața Curții reclamanții au fost reprezentați de către A. Postica și I. Manole, avocați din Chișinău.