Procedura în faţa Curţii

Orice persoană care se consideră lezată într-un drept al său garantat de Convenţia Europeană poate depune o cerere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Cererea urmează a fi întocmită în scris în una din limbile oficiale ale statelor membre ale Consiliului Europei şi expediată Curţii prin poştă. Cererea poate fi depusă la Curte direct de către reclamant, fără intermedierea unui avocat. Pentru depunerea cererii la Curte nu este percepută nici o taxă, însă reclamantul va trebui să suporte cheltuielile legate de întreţinerea corespondenţei cu Curtea (poştă, fax, etc.).

Pentru a depune o cerere la Curte ea trebuie să satisfacă anumite condiţii. Acestea sunt stabilite în art. 34 şi art. 35 ale Convenţiei (ex: epuizarea căilor interne de recurs; respectarea termenului de 6 luni; să se refere la un drept prevăzut de Convenţie; etc.)

Există cerinţe stricte faţă de forma cererii expediate Curţii, pentru a facilita examinarea cererii, Curtea a elaborat un formular de cerere care urmează a fi completat. La cerere urmează a fi anexate hotărârile judecătoreşti şi alte documente sau probe la care se face referire în cerere. Toate anexele la cerere urmează a fi expediate în copii, nu în original.

Odată primită, cererea este înregistrată de grefa Curţii şi i se acordă un număr de ordine şi o denumire care se comunică printr-o scrisoare reclamantului. Aceste date urmează a fi indicate în corespondenţa ulterioară cu Curtea.

Cererile înregistrate sunt examinate de către Curte imediat ce este posibil. Datorită complexităţii procedurii şi numărului mare de cereri pe rol, procedura de examinare a unei cereri durează între 3 şi 7 ani.

La o anumită etapă a procedurii, când Curtea iniţiază procedura de examinare a cererii, aceasta este comunicată reprezentantului Guvernului împotriva căruia este îndreptată cererea. După comunicarea cererii Curtea va solicita reclamantului să-şi angajeze un avocat pentru a-l reprezenta în procedurile în faţa Curţii. În cazul în care reclamantul nu dispune de resurse suficiente pentru a-şi angaja un avocat, Curtea poate să plătească avocatului un onorariu pentru reprezentarea reclamantului. Acest onorariu nu acoperă toate cheltuielile suportate de avocat, însă este menit să nu descurajeze reclamantul de a depune o cerere la Curte când nu poate plăti un avocat.

În baza documentelor şi explicaţiilor prezentate de părţi, Curtea ia o decizie iniţial cu privire la admisibilitate, iar apoi, dacă cererea este declarată admisibilă, asupra fondului cererii în una din limbile oficiale ale Curţii (engleza sau franceza).

Curtea poate constata violarea Convenţiei şi acorda compensaţii materiale şi morale. Prin hotărârea Curţii în care se constată violarea Convenţiei nu se casează în mod automat hotărârile instanţelor naţionale, însă reclamantul poate solicita, în anumite cazuri, redeschiderea procedurilor naţionale (revizuire).

Statele s-au angajat să se conformeze hotărârilor Curţii. Supravegherea executării hotărârilor Curţii este pusă în sarcina Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului poate fi sesizată cu o cerere de către orice persoană fizică, orice organizaţie guvernamentală sau orice grup de particulari care se pretinde victimă a unei violări din partea unui stat parte la Convenţie a drepturilor prevăzute de Convenţie sau Protocoalele sale adiţionale.

O cerere poate fi îndreptată doar contra unui stat parte la Convenţie. Reclamantul poate deplânge acţiunile/inacţiunile autorităţilor care au dus la încălcarea unui drept garantat de Convenţie (obligaţii negative), fie că nu a întreprins măsurile necesare pentru a preveni şi a reprima acţiunile unor persoane private, comise sub jurisdicţia sa, care antrenează o violare a Convenţiei (obligaţii pozitive).

Curtea nu este competentă să examineze cereri ce vizează situaţiile care au avut loc sau s-au sfârşit până la intrarea în vigoare a Convenţiei pentru statul pârât. Convenţia a intrat în vigoare pentru Republica Moldova la 12 septembrie 1997.

Pentru a depune o cerere la Curte ea trebuie să satisfacă criteriile de admisibilitate. Pentru mai multe detalii în acest sens puteți consulta Ghidul practic de admisibilitate.

Cererile care nu corespund acestor criteriilor nominalizate sunt declarate inadmisibile şi sunt respinse. Curtea poate declara o cerere inadmisibilă în orice stadiu al procedurii.

Protocolul nr. 14 introduce o nouă condiţie de admisibilitate. Conform acesteia, Curtea va putea să declare inadmisibile cauzele în care reclamantul nu a suferit un „prejudiciu semnificativ”, cu condiţia ca respectul drepturilor omului nu obligă Curtea să examineze cauza în fond. La stabilirea „prejudiciului semnificativ” Curtea va lua în calcul: (a) impactul monetar minor (estimativ pentru Moldova – EUR 200); (b) prejudiciul minor al dreptului nepatrimonial (pretinsa violare a art. 5 § 3 prin eliberarea mandatului de arest care conţine suficiente motive de către procurorul neindependent); (c) importanţa litigiului pentru reclamant (reunirea familiei). Curtea nu va respinge în baza acestui temei nici o cerere care nu a fost examinată în modul cuvenit de către instanţa naţională. Vor fi examinate în orice condiţii şi cererile care ridică probleme serioase de aplicare şi interpretare a Convenţiei sau probleme importante referitor la dreptul intern. În primii doi ani după intrarea în vigoare a Protocolului nr. 14 acest criteriu va fi aplicat doar de către Camere şi Marea Cameră. Acest criteriu de admisibilitate va fi aplicat şi faţă de cererile înregistrate până la intrarea în vigoare a Protocolului, însă nu se va răsfrânge asupra celor declarate admisibile până la această dată. Pentru mai multe detalii despre Protocolul nr. 14 puteți consulta pagina respectivă.

Potrivit art. 34 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului (CEDO), orice persoană care se consideră lezată într-un drept al său garantat de CEDO poate depune o cerere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Curtea).

Depunerea cererii

Formularul de cerere este disponibil pe site-ul internet al Curții. Descărcați formularul, completați toate rubricile, fără excepție, și trimiteți formularul completat, însoțit de copiile documentelor pertinente – nu trimiteți documente originale, deoarece acestea nu vă vor fi restituite la finalul procedurii.

Există riscul ca un dosar incomplet să nu fie examinat de Curte. Prin urmare, trebuie să completați formularul de cerere integral și cu multă atenție. Orice omisiune în completarea formularului sau simplul fapt de a nu anexa copiile documentelor necesare poate determina Curtea să refuze înregistrarea cererii fără a o examina.

Cum se completează formularul de cerere

Articolul 47 din Regulamentul Curții

Cereri grupate și mai mulți reclamanți

Vă puteți adresa Curții într-una din cele două limbi oficiale ale Curții, franceză sau engleză, sau în orice altă limbă oficială a unui stat membru al Consiliului Europei.

Nu sunteți obligat să fiți reprezentat de un avocat în faza inițială a procedurii. Dacă totuși decideți să fiți reprezentat, trebuie să trimiteți Curții o procură pe numele avocatului ales, completată și semnată în mod corespunzător.

După ce formularul de cerere va fi completat în întregime, acesta trebuie expediat, împreună cu documentele pertinente, la adresa următoare:

Monsieur le Greffier

Cour européenne des droits de l’homme

Conseil de l’Europe

F-67075 Strasbourg Cedex

Este preferabil să trimiteți cererea prin scrisoare recomandată. Trebuie să trimiteți cererea la Curte în termenul prevăzut de Convenție. Curtea va lua în considerare data indicată pe ștampila poștei. Cererea trebuie expediată Curții numai prin poștă.

În orice caz, formularul de cerere trebuie trimis în cel mai scurt timp posibil după finalizarea procedurilor interne și pronunțarea unei decizii definitive de către instanțele naționale.

Scrisoarea dumneavoastră va fi recepționată de Biroul central al Curții, care primește în medie 1500 scrisori zilnic. Din cauza acestui volum mare de corespondență, Curtea nu va putea confirma imediat primirea cererii dumneavoastră.

Biroul central triază corespondența, apoi o trimite diviziei juridice competente,  mai precis diviziei responsabile pentru statul împotriva căruia este îndreptată cererea. Astfel, o cerere împotriva Germaniei va fi trimisă în divizia juridică care se ocupă de toate cererile îndreptate împotriva Germaniei și în care lucrează persoane care vorbesc limba germană și cunosc legislația acestui stat.

Cererea dumneavoastră va primi un număr și va fi analizată de către un jurist. Aceasta nu înseamnă că dosarul a fost acceptat, ci doar înregistrat. Dacă sunteți contactat de Curte, trebuie să răspundeți în termenul acordat, altfel cererea dumneavoastră ar putea fi pur și simplu respinsă sau distrusă.

Atunci când Curtea va dispune de toate elementele necesare pentru examinarea cererii, dosarul dumneavoastră va fi atribuit unei formațiuni judiciare a Curții.

Pe întreaga durată a procedurii, chiar dacă aceasta vă pare îndelungată, trebuie să așteptați să fiți contactat de Curte. Dat fiind numărul mare de cereri introduse în fiecare an (peste 50000) și numărul considerabil de dosare aflate pe rol, Curtea nu are posibilitatea să confirme primirea scrisorilor sau a documentelor recepționate și nu va putea oferi informații privind o dată aproximativă a examinării unei cereri.

Procedura în fața Curții este scrisă. Astfel, orice informație pe care doriți să o aduceți la cunoștință Curții trebuie comunicată în scris.

Când Curtea dispune de toate informațiile necesare pentru examinarea cazului, dosarul dumneavoastră este atribuit, în funcție de tipul cererii, uneia dintre formațiunile judiciare ale Curții: judecător unic, comitet sau cameră.

Dacă cererea dumneavoastră este în mod clar inadmisibilă întrucât nu îndeplinește condițiile de admisibilitate necesare pentru sesizarea Curții, dosarul va fi examinat de către un judecător unic. Decizia de inadmisibilitate a judecătorului unic este definitivă. Veți fi informat printr-o scrisoare despre această decizie, dar nu veți primi o copie a deciziei propriu-zise. Nu veți putea contesta o decizie de inadmisibilitate și nu veți putea obține informații suplimentare în privința deciziei pronunțate. În urma unei astfel de decizii, cazul este definitiv clasat, iar dosarul este distrus în totalitate la o dată ulterioară.

Dacă cererea dumneavoastră este considerată repetitivă, adică ridică o problemă în privința căreia Curtea s-a pronunțat deja într-un anumit număr de dosare privind statul în cauză, cererea va fi examinată de un comitet format din 3 judecători. În acest caz, veți primi o scrisoare în care vi se va explica procedura ulterioară. Ca și în celelalte cazuri, veți fi contactat de Curte dacă va fi necesar.

Dacă cererea dumneavoastră nu este considerată repetitivă, aceasta va fi examinată de o cameră formată din 7 judecători. La rândul său, camera poate să declare o cerere inadmisibilă, pronunțând o decizie definitivă în acest sens, sau să o considere admisibilă și, în acest caz, să se pronunțe asupra faptelor de care vă plângeți în cerere. Înainte însă de a lua oricare dintre aceste decizii, Curtea va comunica cererea Guvernului pârât; în acest sens, Guvernului i se va trimite o scrisoare prin care va fi informat despre existența cererii și va fi invitat să formuleze observații referitoare la capetele de cerere prezentate. Aceste observații vă vor fi comunicate pentru comentarii. Dacă în etapa inițială a procedurii nu sunteți obligat să fiți reprezentat de un avocat, în acest stadiu al procedurii veți fi invitat de Curte să desemnați un avocat. Ca și în celelalte cazuri, așteptați să fiți contactat de Curte cu privire la acest aspect.

Cu titlu informativ, o cerere nu este trimisă niciodată direct în fața Marii Camere formate din 17 judecători, ci doar în urma unei desesizări sau a unei retrimiteri, care pot interveni doar la un stadiu avansat al procedurii. Camera căreia i-a fost atribuită cererea dumneavoastră ar putea să se desesizeze în favoarea Marii Camere în cazul în care cererea ridică o problemă serioasă de interpretare a Convenției sau dacă există riscul unui conflict de jurisprudență. De asemenea, o cerere poate fi retrimisă în fața Marii Camere la cererea părților, în termen de 3 luni după pronunțarea unei hotărâri de cameră. Totuși, retrimiterea în fața Marii Camere nu este acceptată de Curte decât în cazuri excepționale.

Nu există nicio posibilitate de a aprecia durata medie de examinare a unei cereri. Aceasta depinde de tipul cererii, formațiunea judiciară căreia i se atribuie, rapiditatea cu care părțile răspund la solicitările Curții și mulți alți factori. Curtea examinează cererile într-o anumită ordine, ținând cont de importanța și caracterul urgent al problemelor ridicate de o cerere. Astfel, cazurile cele mai grave sau care indică existența unor probleme la scară largă vor fi tratate cu prioritate, ceea ce explică de ce, în timp ce cererea dumneavoastră se află încă pe rol, Curtea poate soluționa o cerere cu data introductivă mai recentă.

Ședințele publice ale Curții se organizează într-un număr restrâns de cazuri de cameră sau de Mare Cameră (aproximativ 30 într-un an). Dacă dosarul dumneavoastră urmează să fie examinat în ședință publică, acest lucru vă va fi adus la cunoștință. Toate ședințele publice sunt înregistrate și accesibile pe site-ul internet al Curții.

Curtea poate finaliza examinarea cererilor în mai multe feluri.

  1. Cererea este respinsă

Dosarul este distrus

Dacă la începutul procedurii în fața Curții sunteți contactat de Curte cu o solicitare de informații sau documente suplimentare la care nu răspundeți sau răspundeți în afara termenului acordat, Curtea poate considera că nu doriți să vă mențineți cererea. Cazul este astfel închis și dosarul distrus. Nu există nicio cale de atac împotriva acestei decizii a Curții.

Cererea este radiată de pe rolul Curții

Într-o fază mai avansată a procedurii, după ce dosarul este atribuit unei formațiuni judiciare, Curtea poate decide radierea cererii de pe rol în cazul în care nu răspundeți solicitărilor Curții în termenul stabilit, Curtea considerând că nu doriți să vă mențineți cererea. Radierea unei cereri de pe rol poate interveni și ca urmare a unei soluționări pe cale amiabilă a cazului sau în urma unei declarații unilaterale.

Este esențial așadar să răspundeți solicitărilor Curții în termenul fixat, confirmând astfel că înțelegeți să vă mențineți cererea și evitând distrugerea dosarului sau radierea cererii dumneavoastră de pe rolul Curții.

Cererea este declarată inadmisibilă

Dacă nu ați respectat una din condițiile de admisibilitate, Curtea va declara cererea dumneavoastră inadmisibilă, această decizie fiind definitivă.

  1. Pronunțarea unei hotărâri

Dacă cererea dumneavoastră nu este declarată inadmisibilă, Curtea o examinează și stabilește dacă în cazul dumneavoastră a avut loc vreo încălcare a Convenției. În caz afirmativ, Curtea ar putea să vă acorde o compensație bănească pentru prejudiciul suferit. Rețineți totuși că, în nicun caz, Curtea nu va anula o decizie a instanțelor naționale.

Orice decizie pronunțată de un comitet este definitivă și nu poate fi contestată. Hotărârile pronunțate de o cameră devin definitive la expirarea unui termen de trei luni, timp în care atât dumneavoastră, cât și Guvernul pârât puteți cere retrimiterea dosarului în fața Marii Camere pentru o nouă examinare a cererii. A se reține totuși că cererile de retrimitere a dosarelor în fața Marii Camere nu sunt acceptate decât în cazuri excepționale. Hotărârile pronunțate de Marea Cameră sunt definitive și fără cale de atac.

Când o hotărâre în care se constată o încălcare a Convenției devine definitivă, Curtea transmite dosarul respectiv Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, care se ocupă de supravegherea executării hotărârilor Curții. Procedura în fața Curții este astfel încheiată.

CtEDO: Întrebări şi Răspunsuri

Formularul de cerere

Cum se completează formularul de cerere

Articolul 47 din Regulamentul Curții

Cereri grupate și mai mulți reclamanți

Procura Acest formular de procură trebuie utilizat doar în cazul în care reclamantul nu era reprezentat la momentul completării formularului de cerere sau în cazul în care reclamantul dorește să desemneze un alt reprezentant decăt cel desemnat în formularul de cerere deja transmis Curții.

Măsuri provizorii

Atunci când Curtea primește o cerere, aceasta poate solicita unui Stat să ia anumite măsuri pe durata examinării cauzei. De obicei, Curtea îi cere Statului să se abțină de la o anumită acțiune, de exemplu să nu expulzeze persoane în țări unde acestea ar fi expuse unui risc de moarte sau de aplicare a torturii.

Cereri de măsuri provizorii (Instrucţiuni practice) (versiune în limba engleză)

Prezentare generală (versiune în limba engleză)

Fişă tematică cu privire la măsurile provizorii (versiune în limba engleză)

Cum se contactează Curtea:

Curtea dispune de un număr de fax rezervat pentru solicitarea măsurilor provizorii: +33 (0)3 88 41 39 00

Vă rugăm să rețineți că dacă nu folosiți acest număr, solicitarea Dvs. riscă să nu fie examinată imediat, mai cu seamă în perioada vacanțelor. Din aceste considerente, sunteți rugați să folosiți numărul de mai sus pentru orice corespondență cu privire la măsurile provizorii.

Orar primire fax și poștă:

de luni până vineri de la 8:00 până la 16:00*

În mod normal, solicitările trimise după ora 16:00 nu vor putea fi examinate în aceeași zi. (Lista sărbătorilor oficiale)

Cererile trebuie formulate în modul cel mai complet şi concis posibil. În ceea ce priveşte cererile trimise pe fax care depăşesc 10 pagini, vă recomandăm să le divizaţi în mai multe părţi pe care să le trimiteţi separat, astfel încât să poată fi recepţionate şi tratate în cele mai bune condiţii.

La 22 ianuarie 2010, CtEDO a adoptat cel de-al doilea aviz consultativ al său şi a conchis, în unanimitate, că lista candidaţilor pentru alegerea judecătorului la CtEDO din partea unui anumit stat, care deja a fost depusă la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, nu poate fi retrasă şi înlocuită cu o nouă listă după expirarea termenului-limită indicat de către Adunarea Parlamentară pentru depunerea listei.

Această cerere de a da un aviz consultativ provine dintr-un schimb de scrisori între autorităţile Ucrainei şi Adunarea Parlamentară privind componenţa listei candidaţilor pentru alegerea judecătorului la CtEDO din partea Ucrainei. În urma retragerii unui candidat dintre cei trei din partea Ucrainei, în septembrie 2007, din motive personale, autorităţile ucrainene au anunţat retragerea întregii liste. În octombrie 2007, Adunarea Parlamentară a conchis că nu existau circumstanţe excepţionale care justificau retragerea listei, solicitând ca Ucraina să prezinte un candidat suplimentar şi nu o nouă listă. Această cerere a fost reînnoită în decembrie 2007.

La 15 iulie 2009, Comitetul de Miniştri, a solicitat Curţii, în temeiul art. 47 CEDO, să dea un aviz consultativ privind următoarele întrebări:

1. (a) Poate o listă de trei candidaţi, nominalizată de către un stat pentru alegerea judecătorului la CtEDO din partea acelui stat şi prezentată Adunării Parlamentare, să fie retrasă şi înlocuită cu o nouă listă de trei candidaţi? Dacă da, există vreun termen-limită?

(b) Pot oare candidaţii din lista retrasă să fie consideraţi ca şi nominalizaţi de către un stat, în sensul art. 22 CEDO?

(c) Este oare obligată Adunarea Parlamentară să ia în consideraţie noua listă de candidaţi depusă de un stat în locul celei retrase anterior?

2. (a) Dacă unul sau mai mulţi candidaţi dintr-o listă depusă la Adunarea Parlamentară de către un stat se retrag înainte ca Adunarea să voteze pe marginea acelei liste, este oare obligat statul, potrivit Convenţiei, să prezinte unul sau mai mulţi candidaţi suplimentari pentru completarea listei sau este în drept să prezinte o nouă listă?

(b) Condiţiile prevăzute în paragrafele 1 şi 2 din anexa la Rezoluţia 1432 (2005) a Adunării Parlamentare a CoE constituie oare o încălcare a responsabilităţilor Adunării în virtutea art. 22 CEDO de a lua în considerare o listă sau un nume de pe o asemenea listă, în baza criteriilor prevăzute de art. 21 CEDO?

Cererea pentru aviz consultativ a fost alocată Marii Camere a CtEDO. Adunarea Parlamentară şi guvernele a 16 state (Republica Cehă, Estonia, Franţa, Grecia, Irlanda, Malta, Moldova, Olanda, Polonia, Portugalia, Rusia, Serbia, Slovacia, Suedia, Ucraina şi Regatul Unit) au depus comentarii scrise cu privire la acest subiect.

Competenţa CtEDO în domeniul avizelor consultative. CtEDO a observat că competenţa sa potrivit art. 47 CEDO, este limitată la „probleme juridice privind interpretarea Convenţiei şi a protocoalelor sale”. Întrebările de la 1.a până la 2.a, privind drepturile şi obligaţiile Adunării Parlamentare în procedura de alegere a judecătorilor, au caracter juridic şi corespund limitei competenţei potrivit art. 47 CEDO. Pe de altă parte, întrebarea 2.b, care se referă la compatibilitatea unei rezoluţii a Adunării Parlamentare cu Convenţia, nu corespunde cu competenţa CtEDO privind avizele consultative.

Fondul. CtEDO a considerat că statele pot, în exercitarea suveranităţii lor, să decidă, pe motive proprii, retragerea listei de candidaţi la funcţia de judecător CtEDO. Totuşi, nu ar fi compatibil cu desfăşurarea normală a procedurii de alegere să se permită statelor membre să-şi retragă listele fără restricţii sau condiţii, după ce acestea au fost deja prezentate Adunării Parlamentare. Astfel, se prezumă că, înainte de a depune listele, statele organizează la nivel naţional propria lor procedură de selectare într-un mod care să le permită desemnarea candidaţilor calificaţi. Orice posibilitate de a retrage lista mai târziu ar împiedica cursul normal şi termenele procedurii de alegere a judecătorilor de către Adunarea Parlamentară. În opinia CtEDO, este astfel rezonabil ca termenul-limită pentru retragerea listei să coincidă cu termenul-limită fixat pentru statele membre să depună listele la Adunarea Parlamentară.

În concluzie, CtEDO a conchis că statele membre pot să retragă şi să înlocuiască lista candidaţilor la postul de judecător la CtEDO, dar numai cu condiţia ca ele să o facă înainte de termenul-limită fixat de Adunarea Parlamentară pentru prezentarea listelor de candidaţi (întrebarea 1.a). După această dată, statele membre nu vor avea dreptul să retragă listele lor. Prin urmare, dacă retragerea va avea loc până la expirarea acestui termen-limită: candidaţii de pe lista retrasă de către statul membru nu vor mai putea fi consideraţi ca nominalizaţi (întrebarea 1.b); candidaţii de pe o nouă listă urmează a fi luaţi în considerare de către Adunarea Parlamentară (întrebarea 1.c) şi statele membre vizate pot fie să înlocuiască candidaţii absenţi sau să prezinte o nouă listă din trei candidaţi (întrebarea 2.a). Dacă, totuşi, retragerea a avut loc după expirarea termenului-limită, statele membre vizate sunt restricţionate doar la înlocuirea candidatului absent (întrebarea 2.a).

Avizul consultativ al CtEDO din 22 ianuarie 2010 (în engleză)

Avizul consultativ al CtEDO din 22 ianuarie 2010 (în franceză)

Mărime font
Contrast