01 07 2008

La 1 iulie 2008, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunţat hotărârea Flux (nr. 5) c. Moldovei (cererea nr. 17343/04).

În această cauză, reclamantul, ziarul Flux, a publicat la 15 noiembrie 2002 un articol intitulat „Dosarul penal al Eugeniei Duca, cât cinci kilograme de maculatură”. În acest articol, ziarul se referea la evoluţia dosarului penal intentat împotriva dnei Eugenia Duca, un om de afaceri, la acel moment condamnată pentru comiterea unor infracţiuni, iar mai târziu achitată integral, precum şi reproducerea cu caractere italice a unei scrisori deschise adresată de fiica dnei Duca Preşedintelui Republicii, Preşedintelui Parlamentului, Primului Ministru, Consiliului Europei, Misiunii OSCE în Moldova şi altor organizaţii. În scrisoare, ea se plângea de pretinsele abuzuri comise de procuratură şi de instanţele de judecată la întocmirea şi examinarea dosarelor penale împotriva mamei sale. Articolul conţinea, printre altele, următorul pasaj: „La 10 iulie 2001, adjunctul Procurorului General Vasile Solomon (concediat ulterior pentru afaceri dubioase), semnează concluziile de învinuire pe dosarul penal intentat Eugeniei Duca … şi-l remite Judecătoriei sect. Râşcani fără ca măcar învinuita să ia cunoştinţă de respectivul rechizitoriu”.

La o dată nespecificată, Vasile Solomon, care între timp a fost retrogradat, a înaintat o acţiune judiciară civilă împotriva ziarului, prin care pretindea că declaraţia referitoare la concedierea sa pentru afaceri dubioase nu corespundea realităţii şi îi leza onoarea şi demnitatea, solicitând dezminţirea acesteia şi compensaţii morale pentru defăimarea sa.

La 12 februarie 2003, Judecătoria sectorului Râşcani a admis integral cererea de chemare în judecată, constatând că declaraţia referitoare la concedierea dlui Solomon nu corespundea realităţii şi era defăimătoare. Instanţa a mai menţionat că, la data publicării articolului, dl Solomon era angajat la Procuratura pentru contribuirea exercitării justiţiei în Curtea de Apel şi a obligat ziarul să plătească dlui Solomon MDL 2,700 (EUR 178 la acea dată), precum şi să publice o dezminţire în termen de 15 zile.

În cererea de apel împotriva hotărârii din 12 februarie 2003, ziarul Flux a susţinut, printre altele, că articolul constituia de fapt răspândirea declaraţiilor fiicei dnei Duca făcute în scrisoarea sa deschisă şi a argumentat că el nu putea fi sancţionat pentru răspândirea declaraţiilor unui terţ. La 29 aprilie 2003, Curtea de Apel Chişinău a respins apelul reclamantului ca neîntemeiat şi nu a examinat argumentul ziarului privind angajarea responsabilităţii lui pentru răspândirea declaraţiilor făcute de alte persoane.

În cererea sa de recurs, ziarul a argumentat că expresia „afaceri dubioase” constituia o judecată de valoare. La 19 noiembrie 2003, Curtea Supremă de Justiţie a respins recursul reclamantului, constatând că dl Solomon a fost eliberat din funcţia sa prin hotărârea Parlamentului fără indicarea motivelor, ulterior acesta continuându-şi activitatea în organele procuraturii într-o altă funcţie. Instanţa nu s-a pronunţat asupra argumentului ziarului privind angajarea responsabilităţii lui răspândirea declaraţiilor făcute de terţi.

În faţa Curţii, ziarul Flux  pretindea violarea art. 6 CEDO (dreptul la un proces echitabil), prin motivarea insuficientă a hotărârilor judecătoreşti, precum şi violarea art. 10 CEDO (libertatea de exprimare), prin obligarea sa la plata despăgubirilor şi publicarea dezminţirii în cauza în defăimare intentată de dl Vasile Solomon.

Curtea a constatat, în unanimitate, violarea art. 10 CEDO. Ea a notat că, în această cauză, a existat o ingerinţă în libertatea de exprimare a ziarului reclamant, care era „prevăzută de lege” şi urmărea „un scop legitim”, însă care nu era „necesară într-o societate democratică”.

Curtea a notat că articolul a fost scris de un jurnalist şi a reiterat sarcina proeminentă a presei într-o societate democratică de a comunica idei şi opinii cu privire la chestiuni politice şi la alte chestiuni de interes public (a se vedea Sunday Times v. the United Kingdom (nr. 1), hotărâre din 26 aprilie 1979, Seria A nr. 30, § 65). Articolul în cauză era relevant în dezbaterile privind pretinsele proceduri judiciare abuzive şi rolul jucat în această privinţă de un procuror. Nu există nici o îndoială că această chestiune este foarte importată într-o societate democratică şi publicul avea un interes legitim de a fi informat despre aceasta.

Ziarul reclamant a fost sancţionat la plata despăgubirilor pe motiv că nu a putut demonstra corespunderea cu adevărul a declaraţiei cu privire la dl Solomon. Declaraţia în cauză era, de fapt, o parte a scrisorii deschise scrise de fiica pretinsei victime a procedurilor penale abuzive adresată politicienilor de rang înalt şi organizaţiilor internaţionale.

Curtea a reiterat că „pedepsirea unui jurnalist pentru că a ajutat la răspândirea declaraţiilor făcute de o altă persoană … ar afecta serios contribuţia presei la discutarea chestiunilor de interes public şi nu ar trebui să fie admisă decât dacă există motive deosebit de întemeiate pentru a face acest lucru” (a se vedea Jersild v. Denmark, hotărâre din 23 septembrie 1994, Seria A nr. 298, § 35; şi Thoma v. Luxembourg, nr. 38432/97, § 62, ECHR 2001‑III).

În continuare, Curtea a notat că plângerile conţinute în scrisoarea deschisă cu privire la abuzurile comise de procuratură şi instanţele de judecată în privinţa dnei Duca nu erau lipsite de temei, deoarece mai târziu dna Duca a fost achitată şi s-a constatat că ea a fost urmărită penal ilegal (a se vedea Duca v. Moldova (cererea nr. 1579/02), decizia parţială cu privire la admisibilitate, 11 aprilie 2006). Curtea a mai notat că, pe durata procedurilor naţionale, nu a fost contestat faptul că dl Solomon a fost implicat în procedurile împotriva dnei Duca în calitatea sa de procuror şi că ulterior el a fost retrogradat. În aceste circumstanţe, şi în lumina limbajului declaraţiei în cauză, Curtea nu a fost convinsă că au existat motive deosebit de întemeiate pentru a sancţiona ziarul reclamant pentru ajutarea fiicei dnei Duca să răspândească scrisoarea ei deschisă. Prin urmare, Curtea a conchis că ingerinţa în libertatea de exprimare a ziarului nu a fost „necesară într-o societate democratică”.

În lumina acestei constatări, Curtea nu a găsit necesar să examineze separat pretenţia privind nemotivarea hotărârilor judecătoreşti.

Curtea a acordat ziarului Flux EUR 185 (echivalentul în euro la ziua pronunţării hotărârii naţionale a compensaţiilor acordate dlui Solomon şi a taxelor de stat) cu titlu de daune materiale, EUR 3,000 cu titlu de daune morale şi EUR 1,800, plus orice taxă percepută la această sumă la reclamant, cu titlu de costuri şi cheltuieli. 

Reclamantul a fost reprezentat la CtEDO de către Vladislav GRIBINCEA, membru al organizaţiei obşteşti „Juriştii pentru drepturile omului”.