25 03 2008

La 21 martie 2008, începând cu ora 10:45, Parlamentul Republicii Moldova a organizat audieri în cadrul şedinţei Plenului Parlamentului cu privire la „cauzele pronunţării hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului în privinţa Republicii Moldova, executarea acestora şi prevenirea încălcării drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale”.

Marian LUPU, Preşedintele Parlamentului, a menţionat că aceste audieri reprezintă o primă acţiune de acest gen, care se încadrează în funcţia de control şi monitorizare a Parlamentului în privinţa executării legilor. Audieri similare au avut loc la 19 iulie 2007 în cadrul şedinţei comune a Comisiei parlamentare juridică, pentru numiri şi imunităţi şi a Comisiei parlamentare pentru drepturile omului.

La audieri au prezentat rapoarte dl Vladimir GROSU, Agent Guvernamental; dl Vitalie PÎRLOG, Ministru în exerciţiu al Justiţiei; dl Nicolae CLIMA, preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii; dl Valeriu GURBULEA, Procuror General; dl Mihai POP, Ministru în exerciţiu al Finanţelor şi dl Ion MANOLE, preşedinte al asociaţiei obşteşti „Promo-Lex”.

Pe lângă raportori, la şedinţa Plenului Parlamentului au fost invitaţi conducerea Ministerului Administraţiei Publice Locale, a Ministerului Afacerilor Interne, a Ministerului Sănătăţii, a Curţii Constituţionale, a Curţii Supreme de Justiţie, a Procuraturii Generale, a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, a Serviciului Vamal, a Departamentului de executare a deciziilor judecătoreşti, a Departamentului instituţiilor penitenciare, a Centrului pentru Drepturile Omului, a Institutului Naţional al Justiţiei şi a Consiliului Baroului Avocaţilor. Au mai fost invitaţi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale – CReDO, Amnesty International Moldova, Juriştii pentru drepturile omului, Soros Moldova, Institutul de Reforme Penale -, precum şi reprezentanţi ai misiunilor diplomatice acreditate în Republica Moldova.

Audierile au durat circa 4 ore şi 10 minute. Rapoartele au fost prezentate în următoarea ordine: Agentul Guvernamental, dl Vladimir GROSU; Ministrul în exerciţiu al Justiţiei, dl Vitalie PÎRLOG; Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, dl Nicolae CLIMA; Procurorul General, dl Valeriu GURBULEA; Ministrul în exerciţiu al Finanţelor, Mihai POP şi Preşedintele asociaţiei obşteşti „Promo-Lex”, Ion MANOLE.

Agentul Guvernamental, dl Vladimir GROSU, a prezentat statistica cauzelor moldoveneşti la CtEDO şi a trecut în revistă acţiunile întreprinse de Direcţia Agent Guvernamental întru executarea hotărârilor şi prevenirea unor condamnări pe viitor. El a mai subliniat că Agentul Guvernamental informează periodic Procurorul General despre condamnările Republicii Moldova la Curtea de la Strasbourg. Dl Grosu a menţionat următoarele cauze care duc la încălcarea drepturilor prevăzute de CEDO şi la condamnarea Moldovei la CtEDO: oamenii au devenit mult mai conştienţi de drepturile lor şi de modul în care acestea pot fi apărate; supraîncărcarea instanţelor de judecată; necesitatea schimbării mentalităţii; lipsa unui mecanism intern care să soluţioneze plângerile persoanelor cu privire la pretinsele încălcări şi să asigure restabilirea în drepturi a cetăţenilor; incompatibilitatea legislaţiei cu standardele europene în domeniul drepturilor omului; asumarea de către stat a unor obligaţiuni care se dovedesc foarte greu realizabile (ex: retrocedarea imobilelor naţionalizate); deficienţa în activitatea diverselor organe administrative sau a instanţelor judecătoreşti în aplicarea legii (neexecutarea hotărârilor judecătoreşti, insuficienţa motivării hotărârilor judecătoreşti); insuficienţa pregătirii profesionale a juriştilor în domeniul CEDO. El a menţionat rolul autorităţilor naţionale, în particular a instanţelor judecătoreşti naţionale, în remedierea drepturilor încălcate, precum şi necesitatea recunoaşterii precedentului judiciar ca izvor de drept. În final, Agentul Guvernamental a propus „instituirea unui mecanism ce ar asigura un control eficient asupra respectării pe viitor al sistemului CEDO”.

Ministrul în exerciţiu al Justiţiei, dl Vitalie PÎRLOG, a menţionat acţiunile întreprinse în vederea executării hotărârilor CtEDO şi prevenirii condamnărilor pe viitor, printre care înaintarea propunerilor de modificare a legislaţiei în diverse domenii, introducerea unui motiv nou pentru sancţionarea disciplinară a judecătorilor pentru tergiversarea examinării cauzelor, renovările în unele instituţii penitenciare, propunerile de construire a unui penitenciar în conformitate cu standardele europene etc. El a subliniat că condamnările la CtEDO reprezintă şi eşecul justiţiei naţionale. Dl Pîrlog a abordat necesitatea introducerii recursului individual la Curtea Constituţională, mecanism care, în 2006, a fost respins de Parlament. 

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, dl Nicolae CLIMA, a menţionat încălcările care au fost constatate de CtEDO în cauzele împotriva Moldovei şi a declarat că acestea au avut loc şi datorită culpabilităţii instanţelor judecătoreşti. El a notat că condamnarea Moldovei la CtEDO este condiţionată şi de supraîncărcarea judecătoriilor şi a accentuat necesitatea consolidării capacităţilor instanţelor de judecată prin suplinirea numărului necesar de judecători, precum şi asigurarea judecătorilor cu consultanţi/referenţi. Dl Clima a declarat că „judecătorii nu pot fi constrânşi de a activa sub ameninţarea unei sancţiuni financiare, deoarece existenţa acesteia ar putea influenţa, inclusiv inconştient, adoptarea unei hotărâri judecătoreşti”. El a mai notat că condiţiile de activitate ale instanţelor judecătoreşti, şi anume clădirile inadecvate în care sunt amplasate judecătoriile, birourile mici de 9-10 m.p., lipsa stringentă de săli de judecată, diminuează activitatea de efectuare a justiţiei şi accesul publicului la şedinţele de judecată.

Procurorul General, dl Valeriu GURBULEA, a declarat că „Moldova a fost pusă în risc major de condamnare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului imediat după ratificarea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi a protocoalelor sale adiţionale, deoarece imediat după ratificarea acestei convenţii n-a fost adoptat un plan complex de stat privind implementarea ei”. În scopul eradicării torturii şi a maltratărilor, în anii 2006-2007, au fost pornite circa 300 de dosare penale pe art. art. 309¹ (tortura) şi 328 (excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu) Cod penal, dintre care aproximativ jumătate se examinează în instanţele de judecată. În privinţa iniţierii acţiunilor de regres, dl Gurbulea a comunicat că sub conducerea unui adjunct al Procurorului General a fost creat un grup de lucru care examinează fiecare caz de condamnare a Moldovei la CtEDO şi care pentru fiecare caz întocmeşte un aviz cu propuneri. Până în prezent, au fost înaintate în instanţa de judecată 4 cereri privind încasarea prejudiciului cauzat pentru condamnarea Moldovei la CtEDO – în 2 cazuri pentru neexecutarea intenţionată a hotărârilor judecătoreşti (ambele împotriva Ministrului de atunci al transporturilor şi comunicaţiilor, dl A. Cupţov) şi în alte 2 cazuri pentru aplicarea torturii de către colaboratorii de poliţie (împotriva a 4 colaboratori de poliţie care se pretinde că au maltratat reclamanţii care, ulterior, a dus la condamnarea Moldovei la CtEDO).

Ministrul în exerciţiu al Finanţelor, dl Mihai POP, a declarat că Guvernul îşi onorează obligaţiile sale în privinţa achitării sumelor prevăzute în hotărârile CtEDO şi nu are datorii. Până în prezent, au fost achitate circa EUR 1,49 mln în baza hotărârilor CtEDO şi a acordurilor amiabile încheiate între reclamanţi şi Guvern.

Preşedintele asociaţiei obşteşti „Promo-Lex”, dl Ion MANOLE, s-a referit la statistica cauzelor moldoveneşti la CtEDO, cauzele care au provocat condamnarea Moldovei, alte cauze care ar putea duce la condamnarea Moldovei în viitor şi măsurile pentru prevenirea condamnării pe viitor a Moldovei la CtEDO. Potrivit dlui Manole, pentru prevenirea unor noi situaţii sistemice care ar putea duce la condamnarea Moldovei la CtEDO este nevoie, în special, de: motivarea adecvată a hotărârilor judecătoreşti; schimbarea atitudinii funcţionarilor publici prin responsabilizare; explicarea de către autorităţile responsabile a esenţei hotărârilor anterioare ale CtEDO în cauzele moldoveneşti; sancţionarea disciplinară a funcţionarilor publici pentru fiecare condamnare a Moldovei la CtEDO din vinovăţia lor; sancţionarea disciplinară a judecătorilor pentru orice abatere gravă care a dus la condamnarea Moldovei la CtEDO; excluderea practicii de prelungire a examinării cauzelor în instanţele de judecată prin trimiterea, de către instanţa ierarhic superioară, a cauzei la rejudecare; creşterea semnificativă a numărului şi salariilor judecătorilor şi implementarea instituţiei acţiunii de regres în vederea compensării sumelor plătite în temeiul hotărârilor CtEDO. El a mai susţinut că interpretarea art. 17 al Legii cu privire la Agentul Guvernamental, în partea ce ţine de acţiunea de regres, ca fiind aplicabil doar pentru abaterile care au fost comise după 14 aprilie 2006, când această normă a fost modificată, este tendenţioasă, deoarece şi până la acea dată în legislaţia civilă exista instituţia regresului, şi anume art. art. 1405 şi 1415 Cod civil.

După prezentarea rapoartelor, care a durat circa o oră şi 40 de minute, au urmat întrebările deputaţilor adresate raportorilor. Au adresat întrebări următorii parlamentari: dna Vitalia PAVLICENCO, dl Vladimir FILAT, dl Dumitru PRIJMIREANU, dl Anatolie ZAGORODNII, dl Gheorghe SUSARENCO, dna Valentina STRATAN, dl Nicolae OLEINIC, dl Vladimir DRAGOMIR, dl Valeriu COSARCIUC, dl Dumitru DIACOV, dl Iurie STOICOV, dna Larisa ZIMIN, dl Anatol ŢĂRANU, dl Leonid BUJOR, dl Ion PLEŞCA, dna Valentina CUŞNIR, dl Ion VARTA ş.a.

După faza întrebărilor şi răspunsurilor, au urmat luările de cuvânt ale deputaţilor. Au ţinut discursuri: dna Vitalia PAVLICENCO, dl Vladimir FILAT, dl Gheorghe SUSARENCO şi dna Maria POSTOICO.

Deputaţii urmau să adopte o hotărâre privind aceste audieri. Din cauza mai multor propuneri de modificare a textului documentului, adoptarea hotărârii a fost amânată pentru această săptămână. 

Stenograma şedinţei Plenului Parlamentului din 21 martie 2008 este disponibilă pe pagina web a Parlamentului Republicii Moldova.

La 28 martie 2008, Parlamentul a adoptat hotărârea nr. 72-XVI.