04 06 2007

La 23 ianuarie 2007 Camera a Patra a Curţii Europene a Drepturilor Omului (Curtea), examinând cauza Guja c. Moldovei (cererea nr. 14277/04), a decis, în temeiul art. 30 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, să se desesizeze în favoarea Marii Camere a Curţii.

La 21 martie 2001 Marea Cameră a Curţii a anunţat părţile că audierile în această cauză vor avea loc miercuri, 6 iunie 2007, începând cu ora 9:00.

***

În cauza Guja c. Moldovei reclamantul, Iacob GUJA, care era angajat al Secţiei relaţii cu mijloacele de informare în masă din cadrul Procuraturii Generale, a transmis angajaţilor publicaţiei periodice „Jurnal de Chişinău” două scrisori parvenite în adresa Procuraturii Generale. Una din scrisori venea din partea vicepreşedintelui Parlamentului Republicii Moldova, dl V. Mişin, iar cea de-a doua - din partea viceministrului Ministerului Afacerilor Interne, dl A. Ursachi. În scrisoarea dlui Mişin acesta îşi exprima dezacordul cu o urmărire penală iniţiată împotriva unor angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne, solicitând Procurorului General să intervină şi să soluţioneze acest caz „în strictă conformitate cu legea”. După aceasta urmărirea penală a fost încetată.

După publicarea celor două scrisori în ziarul „Jurnal de Chişinău”, reclamantul a fost eliberat din funcţia pe care o deţinea pe motiv că ar fi răspândit documente confidenţiale fără a respecta procedura stabilită în cadrul Procuraturii Generale. Acţiunea de restabilire în funcţie a reclamantului a fost respinsă de către instanţele judecătoreşti ca neîntemeiată.

La 30 martie 2004 dl Guja a depus o cerere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în care pretindea încălcarea dreptului său la libera exprimare (art. 10 al Convenţiei Europene), în urma concedierii pentru răspândirea celor două documente. La 3 aprilie 2006 cererea a fost comunicată Guvernului Republicii Moldova şi ambele părţi au prezentat observaţii cu privire la admisibilitatea şi fondul cauzei.

***

În cadrul audierilor, părţile urmează să răspundă la următoarele întrebări formulate de Curte:

1. Constituie oare răspândirea celor două scrisori „whistle-blowing” (răspândirea unor informaţii cu privire la acţiunile ilegale ale angajatorului de către un angajat unei terţe persoane) în sensul în care acest termen este definit de Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei din 31.10.2003, Convenţia nr. 158 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii cu privire la încetarea angajării, Convenţia Consiliului Europei cu privire la legea penală cu privire la corupţie din 27.01.1999 şi Convenţia Consiliului Europei cu privire la legea civilă cu privire la corupţie din 04.11.1999?;

2. Constituie oare măsurile sancţionatorii aplicate de către Procurorul General reclamantului o ingerinţă în libertatea de exprimare, precum aceasta este garantată de art. 10 al Convenţiei?;

3. Dacă da, a fost oare această ingerinţă „în conformitate cu legea”?;

4. Dacă ingerinţa a urmărit un scop legitim şi dacă a fost „necesară într-o societate democratică”? În pledoariile sale părţile trebuie să se refere în particular la (a) obligaţiile inerente angajatului, (b) motivele reclamantului de a răspândi informaţia, (c) gradul interesului public implicat în chestiunile relatate, (d) modalitatea de exprimare şi limbajul folosit, (e) mijloacele alternative disponibile reclamantului pentru a-şi atinge scopul şi (f) gravitatea sancţiunii impuse reclamantului.

Această cauză este prima în care Curtea examinează chestiuni cu privire la „whistle-blowing” prin prisma art. 10 al Convenţiei.

***

O Cameră a Curţii se poate desesiza în favoarea Marii Camere doar în cazurile când cauza examinată de Cameră ridică o problemă gravă privind interpretarea Convenţiei sau a protocoalelor sale sau dacă soluţia unei probleme cu care ea este sesizată poate conduce la o contradicţie cu o hotărâre emisă anterior de Curte.

Unica cauză moldovenească examinată conform acestei proceduri până acum a fost cauza Ilaşcu. Cauza Guja reprezintă prima cerere examinată până acum de Curtea Europeană în care se discută despre dreptul funcţionarilor de a răspândi informaţii care demască acţiuni ilegale, cunoscute datorită exercitării funcţiilor de serviciu.

***

Audierile în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului au loc doar dacă Curtea decide astfel. De obicei, procedurile în faţa Curţii sunt scrise. Audierile au loc în clădirea Curţii din Strasbourg şi, de regulă, sunt publice. Marea Cameră este compusă din şaptesprezece judecători şi cel puţin trei judecători supleanţi. Orice judecător poate pune întrebări oricărei persoane care se prezintă în faţa Camerei.

În cadrul audierilor din 6 iunie 2007 în cauza Guja c. Moldovei fiecare parte va dispune de cel mult 30 de minute pentru pledoaria iniţială şi de cel mult 10 minute pentru runda a doua de pledoarii, în care va răspunde la întrebările puse de judecători. Părţile nu pot pune întrebări una alteia. În ambele runde vor lua cuvântul mai întâi reprezentanţii Guvernului, apoi reprezentanţii reclamantului.

Din partea Guvernului Republicii Moldova la audieri vor participa Vladimir GROSU, Agentul Guvernamental al Republicii Moldova în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi Gheorghe ZAMISNII, angajat al Direcţiei Principale Agent Guvernamental, Ministerul Justiţiei. Reclamantul va fi reprezentat de către Vladislav GRIBINCEA şi Vitalie ZAMĂ, membri ai organizaţiei obşteşti „Juriştii pentru drepturile omului”.

Până la moment, Curtea Europeană a decis organizarea audierilor în 4 cauze moldoveneşti (Mitropolia Basarabiei ş.a., Ilaşcu ş.a., Manole ş.a. şi Guja).