02 05 2007

În temeiul acordurilor amiabile încheiate între reclamanţi şi Guvernul Republicii Moldova, la 27 martie 2007 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunţat două decizii de radiere de pe rolul său a cauzelor NESTOR c. Moldovei şi VOLGHIN c. Moldovei.

***

În cauza NESTOR c. Moldovei (cererea nr. 41790/02), în anul 1999 reclamantul a fost învinuit de furt. La 12.04.2000 el a fost achitat. Ca urmare a unei cereri de chemare în judecată depuse de reclamant în temeiul legii 1545-XIII, printr-o hotărâre judecătorească din 13.12.2000 Ministerul Finanţelor a fost obligat să plătească reclamantului MDL 1,149 cu titlu de prejudicii materiale şi MDL 75,000 cu titlu de prejudicii morale. Această hotărâre a devenit irevocabilă la 20.03.2001. La 04.04.2002, adjunctul Procurorului General a contestat cu recurs în anulare hotărârea din 13.12.2000. La 19.06.2002, Curtea Supremă de Justiţie a admis recursul în anulare şi a casat în parte hotărârea contestată, reducând la MDL 5,000 cuantumul prejudiciilor morale.

La 12.11.2002, reclamantul a depus cererea sa la Curte în care pretindea violarea art. 6 § 1 al Convenţiei (termenul rezonabil) prin neexecutarea hotărârii din 13.12.2000 şi violarea art. 6 § 1 al Convenţiei (securitatea raporturilor juridice) şi a art. 1 al Protocolului nr. 1 la Convenţie (protecţia proprietăţii) prin casarea acestei hotărâri, ca urmare a admiterii recursului în anulare şi prin încălcarea principiului „egalităţii armelor” la examinarea recursului în anulare.

La 05.03.2007, Guvernul a informat Curtea că la 02.03.2007 părţile au semnat un acord amiabil şi a expediat Curţii o copie a acestuia. Conform acordului, Guvernul a recunoscut violarea drepturilor reclamantului prevăzute de Convenţie şi s-a angajat să plătească reclamantului în termen de 3 luni de la radierea cererii de către Curte în temeiul încheierii acordului amiabil, suma de EUR 9,100 pentru prejudiciile cauzate reclamantului. Guvernul a solicitat radierea cererii de pe rolul Curţii.

La 06.03.2007, reclamantul a informat Curtea că părţile au încheiat un acord amiabil în condiţiile de mai sus şi că el doreşte ca Curtea să înceteze examinarea cererii.

Curtea a luat act de acordul semnat de părţi şi a notat că el a fost încheiat cu respectarea drepturilor omului garantate de Convenţie şi că nu există motive care ar justifică menţinerea cererii respective pe rolul ei, radiind cererea de pe rolul său.    

***

În cauza VOLGHIN c. Moldovei (cererea nr. 67517/01), reclamantul, care este avocat, a protestat împotriva unor pretinse acţiuni ilegale comise de către organul de urmărire penală când efectua o percheziţie la domiciliul unui client al reclamantului. Reclamantul a fost învinuit de comiterea unei contravenţii administrative deoarece a protestat. Din acest motiv el a fost reţinut timp de 13 ore. Printr-o hotărâre irevocabilă a judecătoriei sectorului Bălţi din 13.10.1998 reclamantul a fost achitat.

Ca urmare a unei cereri de chemare în judecată depuse de reclamant în temeiul legii 1545-XIII, printr-o hotărâre judecătorească din 26.04.1999 Ministerul Finanţelor a fost obligat să plătească reclamantului MDL 60,000. Această hotărâre a devenit irevocabilă la 15.02.2000. Procurorul General a contestat cu recurs în anulare hotărârea din 26.04.1999. La 05.07.2000 Curtea Supremă de Justiţie a admis recursul în anulare şi a casat în parte hotărârea contestată, reducând la MDL 5,000 cuantumul prejudiciilor acordate.

La 14.12.2000, reclamantul a depus cererea sa la Curte în care pretindea violarea art. 5 § 5 al Convenţiei (dreptul la compensaţii pentru lipsirea ilegală de libertate) prin neexecutarea hotărârii din 05.07.2000 şi violarea art. 6 § 1 al Convenţiei (securitatea raporturilor juridice) şi a art. 1 al Protocolului nr. 1 la Convenţie (protecţia proprietăţii) prin casarea hotărârii judecătoreşti din 26.04.1999, ca urmare a admiterii recursului în anulare.

La 05.07.2004, cererea a fost comunicată Guvernului. După comunicarea cererii hotărârea judecătorească din 05.07.2000 a fost executată. La 19.01.2005 Curtea Supremă de Justiţie a casat hotărârea din 05.07.2000 şi a încetat procedura judiciară. La 18.04.2005 reclamantului i-a fost plătită suma de MDL 55,000.

La 14.02.2007, Guvernul a informat Curtea că la 13.02.2007 părţile au semnat un acord amiabil şi a expediat Curţii o copie a acestuia. Conform acordului, Guvernul a recunoscut violarea drepturilor reclamantului prevăzute de Convenţie şi s-a angajat să plătească reclamantului în termen de 3 luni de la radierea cererii de către Curte în temeiul încheierii acordului amiabil, suma de EUR 4,000 pentru prejudiciile cauzate reclamantului, iar reclamantul se angaja să ceară Curţii radierea cererii de pe rol. Prin scrisoarea din 14.02.2007 Guvernul a solicitat radierea cererii de pe rolul Curţii.

La 20.02.2007, reclamantul a informat Curtea că părţile au încheiat un acord amiabil în condiţiile de mai sus şi că el nu mai doreşte să îşi menţină cererea pe rolul Curţii.