22 12 2009

În noiembrie 2009 2008, CtEDO a pronunţat deciziile Açik Göz c. Moldovei (cererea nr. 3586/05), Baranov şi Alţi 15 (cererile nr. 20935/05 ş.a.) şi Vartic şi Alţi 8 c. Moldovei (cererile nr. 12674/07 ş.a.), Bîzgu şi Alţi 35 c. Moldovei (cererile nr. 45653/05 ş.a.), Bogdanov c. Moldovei (cererea nr. 30173/06) şi Hmelevschi c. Moldovei (cererea nr. 43546/05).

***

În cauza Açik Göz c. Moldovei, reclamantul este o ediţie periodică înregistrată în Comrat. Printr-o hotărâre irevocabilă din 9 iunie 2004, Curtea Supremă de Justiţie a sancţionat ziarul pentru defăimare. În faţa Curţii, reclamantul a pretins violarea art. 10 CEDO.

Printr-o scrisoare din 18 iunie 2007, Curtea a expediat reclamantului observaţiile Guvernului şi i-a solicitat să prezinte observaţiile sale până la 13 august 2007. Printr-o scrisoare din 21 iunie 2007, înainte de a primi scrisoare Curţii din 18 iunie 2007, reclamantul s-a interesat de stadiul examinării cererii sale.

Printr-o scrisoare recomandată din 28 aprilie 2008, reprezentantul reclamantului a fost notificat despre expirarea termenului pentru depunerea observaţiilor şi că nu a fost solicitată o prelungire a termenului. În scrisoare se menţiona că Curtea putea să scoată cererea de pe rolul său în cazul în care ar fi existat circumstanţe să se creadă că reclamantul nu mai doreşte continuarea examinării cererii. Reprezentantul reclamantului a primit această scrisoare la 13 mai 2008, dar nu a urmat niciun răspuns.

Curtea a considerat că, în aceste circumstanţe, reclamantul nu mai doreşte să-şi menţină cererea şi că, în conformitate cu prevederile art. 37 § 1 in fine CEDO, nu găseşte niciun motiv care ar justifica continuarea examinării cererii, radiind-o de pe rolul său.

În faţa Curţii, reclamantul a fost reprezentat de către dl I. Topal, redactorul ziarului.

***

În cauzele Baranov şi Alţi 15 c. Moldovei şi Vartic şi Alţi 8 c. Moldovei, reclamanţii se plâng de neexecutarea unor hotărâri judecătoreşti definitive în favoarea lor.

În cauza Baranov şi Alţi 15 c. Moldovei, reclamanţii au invocat neexecutarea unor hotărâri judecătoreşti definitive în favoarea lor privind acordarea unor locuinţe sociale sau bani în loc de locuinţe sociale, precum şi compensaţii pentru prejudiciul material cauzat de exproprierea averii de către regimul sovietic sau restituirea averii confiscate nelegitim.

În cauza Vartic şi Alţi 8 c. Moldovei, reclamanţii sunt persoane care au rămas fără locuinţă după conflictul din Transnistria şi ei au invocat neexecutarea unor hotărâri judecătoreşti definitive în favoarea lor privind acordarea locuinţelor.

În faţa Curţii, reclamanţii au invocat violarea art. 6 § 1 CEDO (dreptul la un proces echitabil) şi a art. 1 al Protocolului nr. 1 la CEDO (protecţia proprietăţii), în urma neexecutării hotărârilor judecătoreşti definitive în favoarea lor. În cererile nr. 12674/07, 13012/07, 13272/07, 13278/07, 13322/07, 13333/07, 13339/07, 13355/07 şi 13368/07, reclamanţii au depus cererile lor şi împotriva Federaţiei Ruse. Suplimentar, reclamanţii Ciorap şi Conovali (cererile nr. 32318/06 şi 39503/06) au mai pretins violarea art. 8 şi 14 CEDO, iar reclamantul Modrânga (cererea nr. 33328/06) a mai pretins violarea art. 13 CEDO în colaborare cu art. 6 § 1 CEDO şi cu art. 1 al Protocolului nr. 1 la CEDO.

Curtea a notat că o parte din cereri (nr. 12674/07, 13012/07, 13272/07, 13278/07, 13322/07, 13333/07, 13339/07, 13355/07 şi 13368/07) au fost îndreptate şi împotriva Rusiei, pe motiv că reclamanţii au fost nevoiţi să părăsească locuinţele lor din Transnistria în urma acţiunilor Federaţiei Ruse, care a contribuit din punct de vedere militar, economic şi politic la crearea şi consolidarea regimului separatist din Transnistria.

Curtea a notat că subiectul acestor cereri este omisiunea autorităţilor Moldovei de a executa hotărârile judecătoreşti definitive, prin care instanţele de judecată au obligat Guvernul şi Consiliul municipal Chişinău să asigure reclamanţii cu locuinţe. Prin urmare, cererile care au fost îndreptate împotriva Federaţiei Ruse sunt incompatibile ratione personae cu prevederile Convenţiei şi urmează a fi respinse în conformitate cu art. 35 §§ 3 şi 4 CEDO. Astfel, Curtea a declarat inadmisibile cererile depuse de către reclamanţii în partea în care sunt depuse împotriva Rusiei. În ceea ce priveşte cererile îndreptate împotriva Moldovei, Curtea a decis să suspende examinarea acestora şi să le comunice Guvernului Moldovei.

În faţa Curţii, reclamanţii sunt reprezentaţi de către A. Iuraşco, V. Marcu, V.Jereghi, V. Iordachi, M. Pelin, V. Onoico, A. Bîzgu, V. Pelin, A. Postică.

***

În cauzele Bîzgu şi Alţi 35 c. Moldovei, toţi reclamanţii sunt persoane care au rămas fără locuinţă după conflictul din Transnistria şi ei au invocat neexecutarea unor hotărâri judecătoreşti definitive în favoarea lor privind acordarea locuinţelor.

În faţa Curţii, reclamanţii au invocat violarea art. 6 § 1 CEDO (dreptul la un proces echitabil) şi a art. 1 al Protocolului nr. 1 la CEDO (protecţia proprietăţii), în urma neexecutării hotărârilor judecătoreşti definitive în favoarea lor.

Curtea a notat că toate cererile au fost îndreptate şi împotriva Rusiei, pe motiv că reclamanţii au fost nevoiţi să părăsească locuinţele lor din Transnistria în urma acţiunilor Federaţiei Ruse, care a contribuit din punct de vedere militar, economic şi politic la crearea şi consolidarea regimului separatist din Transnistria.

Curtea a notat că subiectul acestor cereri este omisiunea autorităţilor Moldovei de a executa hotărârile judecătoreşti definitive, prin care instanţele de judecată au obligat Guvernul şi Consiliul municipal Chişinău să asigure reclamanţii cu locuinţe. Prin urmare, cererile care au fost îndreptate împotriva Federaţiei Ruse sunt incompatibile ratione personae cu prevederile Convenţiei şi urmează a fi respinse în conformitate cu art. 35 §§ 3 şi 4 CEDO. Astfel, Curtea a declarat inadmisibile cererile depuse de către reclamanţii în partea în care sunt depuse împotriva Rusiei. În ceea ce priveşte cererile îndreptate împotriva Moldovei, Curtea a decis să suspende examinarea acestora şi să le comunice Guvernului Moldovei.

În faţa Curţii, reclamanţii sunt reprezentaţi de către A. Bîzgu.

***

În cauza Bogdanov c. Moldovei, la 17 decembrie 2008, Curtea a comunicat Guvernului cererea reclamantului privind pretinsa violare a art. 6 § 1 CEDO, a art. 13 CEDO şi a art. 1 al Protocolului nr. 1 la CEDO (protecţia proprietăţii), în urma neexecutării unei hotărâri judecătoreşti în favoarea reclamantului într-un termen rezonabil.

La 26 octombrie 2009, Curtea a primit un acord amiabil semnat de Guvern şi reclamant, potrivit căruia Guvernul s-a angajat să plătească reclamantului, în termen de 3 luni de zile de la radierea cererii de către CtEDO în temeiul acordului amiabil, EUR 3,356.95 cu titlu de compensaţii pentru orice daune materiale şi morale şi EUR 795 cu titlu de costuri şi cheltuieli, iar reclamantul a declarat că-şi retrage cererea sa de pe rolul Curţii.  

Curtea a luat act de acordul la care au ajuns părţile, a notat că el a fost încheiat cu respectarea drepturilor omului garantate de Convenţie şi că nu găseşte niciun motiv care ar justifica continuarea examinării cererii (art. 37 § 1 in fine CEDO), radiind-o de pe rolul său.

În faţa Curţii, reclamantul a fost reprezentat de către I. Chibac, avocat din Chişinău.

***

În cauza Hmelevschi c. Moldovei, la 12 ianuarie 2008, Curtea a comunicat Guvernului cererea reclamantului privind pretinsa violare a art. 6 § 1 CEDO, în urma omisiunii Judecătoriei Buiucani de a cita legal reclamantul într-un dosar privind participarea la o demonstraţie neautorizată, şi a art. 11 CEDO, în privinţa dreptului reclamantului la libertatea de asociere.

La 17 septembrie 2009, Curtea a primit un acord amiabil semnat de Guvern şi reclamant, potrivit căruia Guvernul s-a angajat să plătească reclamantului, în termen de 3 luni de zile de la radierea cererii de către CtEDO în temeiul acordului amiabil, EUR 300 cu titlu de compensaţii pentru orice daune materiale şi morale, precum şi cu titlu de costuri şi cheltuieli, iar reclamantul a declarat că-şi retrage cererea sa de pe rolul Curţii.  

Curtea a luat act de acordul la care au ajuns părţile, a notat că el a fost încheiat cu respectarea drepturilor omului garantate de Convenţie şi că nu găseşte niciun motiv care ar justifica continuarea examinării cererii (art. 37 § 1 in fine CEDO), radiind-o de pe rolul său.