30 04 2009

Între 25 şi 28 aprilie 2009, Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Thomas Hammarberg, a vizitat Moldova în vederea evaluării situaţiei privind drepturile omului după evenimentele post-electorale care au avut loc la începutul lunii aprilie.

La 29 aprilie 2009, în cadrul sesiunii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 27-30 aprilie 2009, Сomisarul Hammarberg a declarat că mai mult de 300 de persoane au fost arestate în Chişinău în urma demonstraţiilor post-electorale şi că un număr mare dintre acestea au fost maltratate.

Comisarul a avut întrevederi cu ministrul Afacerilor Interne, al Justiţiei şi al Afacerilor Externe, cu un parlamentar din partea Partidului Comuniştilor, cu Procurorul General, cu Avocatul Parlamentar, cu membrii mecanismului naţional pentru prevenirea torturii, cu liderii partidelor de opoziţie, precum şi cu reprezentanţii societăţii civile şi din partea mass-media.

Comisarul Hammarberg a intervievat diferite persoane care erau sau au fost private de libertate în urma demonstraţiilor şi violenţelor post-electorale. Persoanele care se aflau în detenţie au fost vizitate în închisoarea nr. 13. De asemenea, Comisarul efectuat o vizită la Comisariatul General de Poliţie Chişinău, unde a fost deţinută cea mai mare parte a protestatarilor. Expertul medical care făcea parte din echipa Comisarului a studiat numeroase rapoarte medicale întocmite de spitalul de urgenţă, rapoarte întocmite de poliţie şi în închisoare.

Comisarul a notat că, deşi majoritatea protestatarilor au demonstrat paşnic, unii protestatari au recurs la violenţă şi au comis acte de vandalism. Grupuri de persoane au pătruns în clădirile Parlamentului şi a Preşedinţiei la 7 aprilie 2009. Unii poliţişti au fost răniţi de pietrele aruncate în ei de către protestatari.  Măsurile luate pentru a opri tulburările în masă s-au dovedit a fi foarte ineficiente.

Potrivit informaţiilor obţinute de Comisar, persoanele erau reţinute de poliţişti în civil care nu se prezentau. Cei arestaţi au spus că au fost bătuţi în timpul reţinerii, transportării şi în cadrul comisariatelor de poliţie, inclusiv în timpul interogărilor. Ei au povestit că au fost bătuţi, loviţi cu pumnii sau cu bâte, umiliţi şi agresaţi verbal.

Dosarele studiate de expertul medical al Comisarului conţineau probe de vătămări care corespundeau cu cele din mărturiile depuse de persoanele care fost supuse maltratărilor în cadrul comisariatelor de poliţie. Proporţia şi severitatea acestor maltratări este demonstrată şi de faptul că 105 persoane au fost duse la spitalul de urgenţă din Chişinău, dintre care 24 au fost spitalizate. Potrivit Ministerului de Interne şi Procurorului General, la data de 28 aprilie 2009, se examinau 50 de plângeri cu privire la maltratare, iar în privinţa unui caz a fost iniţiat un dosar penal.

Mai multe persoane arestate s-au plâns că nu li s-a acordat posibilitatea să informeze rudele despre arest şi nu li s-a permis accesul la un avocat până la prima înfăţişare în faţa instanţei. Arestaţii şi avocaţii lor s-au plâns că şedinţele de judecată au avut loc foarte repede, că apărarea a fost făcută dificil de realizat şi că judecătorii nu au dat nici un răspuns plângerilor de maltratare.

Oficialii cu care a discutat Comisarul au recunoscut că poliţia a făcut abuz de putere după proteste în privinţa persoanelor lipsite de libertate. Procurorul General a afirmat că va investiga fiecare plângere de maltratare şi se va autosesiza chiar în lipsa plângerii. Ministrul Afacerilor Interne s-a referit la posibilitatea aplicării sancţiunilor disciplinare în privinţa poliţiştilor, cum ar fi retrogradarea, suspendarea sau concedierea.

Comisarul consideră necesar că este nevoie nu doar să fie revăzut comportamentul unor poliţişti, dar şi responsabilitatea superiorilor lor. Este foarte îngrijorător că aceste încălcări au avut loc în pofida interzicerii torturii prin lege, unui cod de conduită a poliţiei şi cursurilor de perfecţionare la care au asistat unii poliţişti. Trebuie clarificată pe deplin responsabilitatea pentru această cădere în profesionalism şi în respect pentru normele de bază. Impunitatea în acest caz ar constitui un precedent negativ.

În loc să ceară mass-media şi organizaţiilor neguvernamentale să-şi justifice relatările critice, autorităţile trebuie să încurajeze victimele şi martorii să contribuie la desfăşurarea investigaţiilor.

Comisarul a mai menţionat că, paralel cu procedurile penale şi disciplinare, este nevoie încă o dată să fie revizuite modul de angajare şi instruire a poliţiştilor; să fie consolidate garanţiile persoanelor reţinute şi aflate în custodia poliţiei, inclusiv asigurarea accesului imediat la un avocat; să fie consolidată instituţia avocatului parlamentar şi mecanismul de prevenire a torturii şi să fie asigurat accesul nestingherit la toate centrele de detenţie.

Comisarul urmează să elaboreze un raport complet, care va fi expediat Guvernului moldovean pentru comentarii, după care acesta va fi făcut public.