29 04 2009

La 6 aprilie 2009, colegiul de 5 judecători al Marii Camere a CtEDO a acceptat cererea Guvernului Moldove de retrimitere a cauzei Tănase şi Chirtoacă c. Moldovei (cererea nr. 7/08) în faţa Marii Camere.

La 16 septembrie 2009, Marea Cameră va organiza audieri în această cauză.

* * *

Prin hotărârea din 18 noiembrie 2008 în cauza Tănase şi Chirtoacă c. Moldovei, Curtea a constatat, în unanimitate, violarea art. 3 al Protocolului nr. 1 la CEDO în ceea ce-l priveşte pe dl Tănase.

Curtea a notat că Moldova este unicul stat european care acordă indivizilor dreptul de a deţine dubla sau multipla cetăţenie, dar interzice acestora de a fi aleşi în Parlament. Există alte metode disponibile Guvernului Moldovei de a asigura loialitatea deputaţilor faţă de naţiune, cum ar fi depunerea jurământului. Astfel de măsuri au fost adoptate de alte state europene. În continuare, Curtea a subliniat că, într-o democraţie, loialitatea faţă de stat nu înseamnă neapărat loialitatea faţă de actuala guvernare a statului sau faţă de un partid politic anume.

Curtea a notat că Republica Moldova este parte la Convenţia Consiliului Europei cu privire la cetăţenie, care, prin art. 17 (1), garantează egalitatea în drepturi a cetăţenilor cu multiplă cetăţenie şi a cetăţenilor care deţin doar cetăţenia ţării de reşedinţă. În plus, Comisia Consiliului Europei împotriva Rasismului şi Intoleranţei („ECRI”) şi Comisia de la Veneţia au subliniat incompatibilitatea între unele prevederi ale noii legi electorale şi obligaţiunile pe care Moldova şi le-a asumat când a ratificat Convenţia cu privire la cetăţenie, care garantează, în special, un tratament egal atât tuturor deţinătorilor de cetăţenie multiplă rezidenţi în Moldova, cât şi celor ce deţin în exclusivitate cetăţenia Moldovei.

Curtea a fost frapată de faptul că, în 2002 şi 2003, Parlamentul Moldovei a adoptat legislaţia prin care permitea moldovenilor deţinerea dublei cetăţenii şi se pare că, la acel moment, autorităţile nu erau preocupate de loialitatea celor care au optat pentru dubla cetăţenie. Guvernul nu a menţionat în acea perioadă că drepturile politice ale persoanelor care vor dobândi o altă cetăţenie vor fi afectate pe viitor. Din 2003, fiind fără îndoială încurajată de noua legislaţie, o mare parte din populaţia Moldovei a obţinut cetăţenie dublă sau multiplă, având o speranţă legitimă că drepturile sale politice existente nu vor fi diminuate.

Având în vedere contextul specific al evoluţiei politice din Moldova, Curtea nu a considerat că Legea nr. 273 ar putea fi justificată, mai ales luând în consideraţie faptul că o astfel de restrângere severă a fost introdusă aproximativ cu un an, sau chiar mai puţin, înainte de alegerile parlamentare. O astfel de practică este în contradicţie cu recomandările Comisiei de la Veneţia în ceea ce priveşte stabilitatea legislaţiei electorale. De asemenea, se pare că promotorii reformei electorale au respins categoric propunerea opoziţiei de a transmite proiectul de lege Consiliului Europei pentru expertizare, iar Guvernul nu a reacţionat în niciun fel la îngrijorarea univocă exprimată de Consiliul Europei.

Reclamanţii au fost reprezentaţi la CtEDO de către dna Janeta HANGANU, avocat din Chişinău.

* * *

În conformitate cu art. 43 al Convenţiei, orice parte poate, în cazuri excepţionale şi în termen de trei luni de la data pronunţării hotărârii unei Camere, să depună în scris la grefa Curţii o cerere de trimitere a cauzei în faţa Marii Camere. Conform art. 73 para. 1 al Regulamentului Curţii, drept temei pentru retrimitere poate fi doar o problemă gravă cu privire la interpretarea sau la aplicarea Convenţiei sau a protocoalelor sale, sau o problemă gravă cu caracter general care, potrivit solicitantului, se impune a fi examinată de Marea Cameră.

O cauză poate fi reexaminată în Marea Cameră doar dacă un colegiul din 5 judecători, compus conform art. 24 para. 5 (a) al Regulamentului Curţii, acceptă cererea de retrimitere.