03 02 2009

La 30 ianuarie 2009, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a făcut public raportul său de activitate pe anul 2008.

Potrivit acestui raport, în anul 2008, CtEDO a pronunţat 1,543 de hotărâri, adică cu 3% mai mult decât în 2007 şi 30,163 de decizii sau comitete, cu 11% mai mult decât în 2007. 49,850 de cereri depuse în anul 2008 au fost alocate unui organ decizional al CtEDO, cu 20% mai mult decât în 2007.

57% din cererile depuse la CtEDO în 2008 sunt îndreptate împotriva a 4 state membre (Rusia, Turcia, Ucraina şi România), pe când 43% sunt depuse contra celorlalte 43 de state membre. În 2008 cele mai multe hotărâri în care au fost constatate cel puţin o violare a Convenţiei au fost adoptate în privinţa Turciei (257), urmată de Rusia (233), România (189), Polonia (129) şi Ucraina (110).

Schema de mai jos conţine date statistice cu privire la activitatea CtEDO în anul 2008 comparativ cu anul 2007.

În ceea ce priveşte Moldova, ea este printre primele 9 ţări cu cele mai multe cereri depuse la Curte împotriva lor. Conform raportului Curţii, la data de 31 decembrie 2008, 2,442 de cereri pendinte erau îndreptate împotriva Moldovei.

1,147 de cereri împotriva Moldovei în anul 2008 au fost alocate unui organ decizional, 477 de cereri au fost declarate inadmisibile sau au fost radiate de pe rolul Curţii, 126 de cereri au fost comunicate Guvernului, iar 29 de cereri au fost declarate admisibile. Pe parcursul anului 2008, Curtea a adoptat 33 de hotărâri împotriva Moldovei, dintre care în 28 de hotărâri a constatat cel puţin o violare a Convenţiei, iar într-o hotărâre nu a fost constatată nicio violare a Convenţiei.

În ceea ce priveşte indicele numărului de cereri depuse reportat la numărul de locuitori, în anul 2008, Moldova se află pe locul 3, după Slovenia (în care există o problemă sistemică deplânsă în majoritatea cererilor - jurata procedurilor judiciare) şi Georgia (după conflictul militar din 2008 impotriva ei au fost depuse mai mult de 3,000 de cereri), cu indicele 3.21 de cereri la 10,000 de locuitori.

În următorul tabel este prezentată analiza statistică a cererilor depuse la CtEDO împotriva Moldovei în anul 2008 comparativ cu anul 2007.

Printre cele mai importante hotărâri pronunţate de Curte pe parcursul anului 2008, au fost menţionate cauzele Guja c. Moldovei, Tănase şi Chirtoacă c. Moldovei şi Megadat.com SRL c. Moldovei.

În cauza Guja c. Moldovei, Curtea s-a expus pentru prima dată referitor la concedierea funcţionarului public pentru dezvăluirea informaţiei care se pretindea că este de uz intern. Reclamantul a fost concediat din cadrul Procuraturii Generale pentru transmiterea presei a două scrisori parvenite în adresa Procuraturii care, potrivit reclamantului, relevau o ingerinţă a unor politicieni de rang înalt în activitatea Procuraturii Generale. Marea Cameră a notat că un funcţionar public, în cadrul serviciului său, poate afla informaţii de uz intern, inclusiv informaţii secrete, a căror divulgare sau publicare ar putea corespunde unui puternic interes public. Astfel, semnalarea către public, de către un funcţionar public sau un angajat, a conduitei ilegale sau a fărădelegilor de la locul de lucru, în anumite circumstanţe, beneficiază de protecţia articolului 10 al Convenţiei.

În cauza Tănase şi Chirtoacă c. Moldovei, Curtea s-a expus referitor la impactul cetăţeniei multiple asupra dreptului la alegeri libere în contextul interzicerii persoanelor deţinătoare de dublă sau multiplă cetăţenie să devină membri ai Parlamentului. Curtea a notat că Moldova este unicul stat european care acordă resortisanţilor săi dreptul de a deţine dubla sau multipla cetăţenie, dar interzice ultimilor să devină deputaţi în Parlament. Curtea a subliniat că, într-o democraţie, loialitatea faţă de stat nu înseamnă neapărat loialitatea faţă de actuala guvernare a statului sau faţă de un anumit partid politic. Curtea a notat că Republica Moldova este parte la Convenţia CoE cu privire la cetăţenie, care garantează egalitatea în drepturi a cetăţenilor cu multiplă cetăţenie şi a cetăţenilor care deţin doar cetăţenia ţării de reşedinţă. În plus, Comisia Consiliului Europei împotriva Rasismului şi Intoleranţei („ECRI”) şi Comisia de la Veneţia au subliniat incompatibilitatea între unele prevederi ale noii legi electorale şi obligaţiile pe care Moldova şi le-a asumat când a ratificat Convenţia cu privire la cetăţenie. Curtea a concluzionat că metodele folosite de Guvernul Moldovei nu au fost proporţionale şi a constatat violarea art. 3 al Protocolului nr. 1 la CEDO.

În cauza Megadat.com SRL c. Moldovei, Curtea a constatat violarea Convenţiei prin invalidarea licenţelor companiei reclamante, care era cel mai mare prestator de servicii internet din Moldova, pentru motive formale, în urma căreia compania a fost nevoită să-şi vândă bunurile şi să-şi înceteze activitatea.

Sub aspectul cuantumului prejudiciilor acordate în anul 2008, cele mai importante hotărâri sunt Unistar Ventures GMBH c. Moldovei, în care Curtea a acordat prejudicii în sumă de EUR 6,712,855 şi Oferta Plus SRL c. Moldovei, în care suma totală a prejudiciilor a constituit EUR 2,535,104.

Următoarea schemă prezintă analiza pe articole a hotărârilor CtEDO pronunţate în cauzele moldoveneşti în anul 2008.