21 11 2008

La 18 noiembrie 2008, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Curtea) a pronunţat hotărârea Tănase şi Chirtoacă c. Moldovei (cererea nr. 7/08). Cererea a fost depusă la 27 decembrie 2007. La 17 iunie 2008, Curtea a comunicat Guvernului Republicii Moldova cererea. Având în vedere alegerile parlamentare care vor avea lor în curând în Moldova, în temeiul art. 41 al Regulamentului Curţii, Camera a decis examinarea cererii cu prioritate. Deoarece ambii reclamanţi sunt cetăţeni români, Guvernul României, în temeiul art. 36 para. 1 CEDO, a intervenit în procedură.

*  *  *

În această cauză, reclamanţii, Alexandru TĂNASE şi Dorin CHIRTOACĂ, deţin cetăţenia Republicii Moldovei şi pe cea a României.

După declararea independenţei Republicii Moldova, cetăţenii Moldovei nu aveau dreptul să deţină cetăţenia altui stat. Totuşi, la 5 iunie 2003, Parlamentul Moldovei a modificat Legea cetăţeniei şi a acordat cetăţenilor moldoveni dreptul la pluralitatea de cetăţenii. Conform acestor modificări, cetăţenii cu pluralitate de cetăţenii aveau aceleaşi drepturi ca şi persoanele care deţineau doar cetăţenia Republicii Moldova, fără ca la această regulă să existe excepţii.

În decembrie 2005 şi, respectiv, octombrie 2006, ambii reclamanţi au obţinut paşapoarte româneşti. Ulterior, ei au făcut public faptul că deţin cetăţenia română. 

În 2005, dl Chirtoacă a devenit vicepreşedintele Partidului Liberal, un partid de opoziţie, şi, în iunie 2007, el a câştigat alegerile locale din mun. Chişinău cu 61.17%, devenind astfel primar al municipiului. La 18 iunie 2008, în cadrul unui interviu, dl Chirtoacă a declarat că va participa activ în campania electorală din primăvara anului 2009, dar că nu va renunţa la funcţia de primar, subliniind că unica sa intenţie este de a ajuta partidul său să câştige cât mai multe voturi la alegeri şi ca ulterior să rămână primar. La 13 octombrie 2008, dl Chirtoacă a făcut o declaraţie similară celei din 18 iunie 2008.

Dl Tănase este un avocat care s-a lansat în politică recent. În iunie 2007, el a devenit membru al Consiliului municipal Chişinău şi, ulterior, a fost ales vicepreşedinte al Partidului Liberal Democrat, un partid de opoziţie reprezentat în Parlament şi creat în ianuarie 2008.

La 10 aprilie 2008, Parlamentul Moldovei a adoptat 3 amendamente la legislaţia electorală, care presupun: creşterea pragului electoral de la 4 la 6 procente, interzicerea blocurilor electorale şi a coaliţiilor şi interzicerea persoanelor deţinătoare de dublă sau multiplă cetăţenie să devină membri ai Parlamentului.

Anterior, la 11 octombrie 2007, Parlamentul a adoptat în prima lectură un proiect de lege (Legea nr. 273) pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Potrivit acestui proiect de lege, doar persoanele care deţineau exclusiv cetăţenia Moldovei puteau ocupa funcţii de conducere în guvern, activa în unele funcţii ale serviciului public şi puteau fi candidaţi la funcţia de deputat în Parlament. La 7 decembrie 2007, proiectul de lege menţionat a fost adoptat de Parlament în lectură finală. Totuşi, Preşedintele ţării a refuzat să-l promulge şi l-a restituit Parlamentului.

Proiectul de lege a suferit ulterior unele modificări în sensul că a fost redusă lista propusă cu funcţiile din guvern şi din serviciul public la care era limitat accesul deţinătorilor de cetăţenie multiplă. Prevederile referitoare la alegerile legislative au fost, de asemenea, modificate în sensul că persoanele cu dublă sau multiplă cetăţenie pot candida la alegeri, totuşi, la momentul înregistrării sale în calitate de candidat la funcţia de deputat, ele sunt obligate să informeze Comisia Electorală Centrală despre deţinerea cetăţeniei altui stat şi, la momentul validării mandatului de deputat de către Curtea Constituţională, să renunţe la cetăţenia altui stat.

La 29 aprilie 2008, Preşedintele a promulgat Legea nr. 273 şi, la 13 mai 2008, ea a fost publicată în Monitorul Oficial, astfel intrând în vigoare. Art. 21 al Legii nr. 273 prevede următoarele: "(3) Pentru persoanele domiciliate în localităţile din stânga Nistrului (Transnistria), incompatibilităţile stabilite de prezenta lege se vor aplica doar în măsura în care acestea vor fi stipulate de legislaţia ce va reglementa statutul juridic special al Transnistriei."

Mai multe organizaţii internaţionale, inclusiv Consiliul Europei, şi oficiali internaţionali şi-au exprimat îngrijorarea în privinţa amendamentelor referitoare la cetăţenia dublă şi multiplă şi au recomandat revizuirea legislaţiei.

În faţa Curţii, reclamanţii s-au plâns, în temeiul art. 3 al Protocolului nr. 1 la CEDO, că dreptul lor de a candida la alegeri a fost încălcat. Potrivit lor, nu a existat un interes public de a limita accesul în Parlament a unui număr foarte mare de cetăţeni moldoveni ce deţin cetăţenia altor state şi, în acelaşi timp, în limitarea drepturilor alegătorilor de a-şi exprima liber opinia în procesul de alegere a corpului legislativ. În orice caz, potrivit reclamanţilor, adoptarea unei asemenea legi în ajunul alegerilor legislative din 2009 constituie o măsură antidemocratică şi disproporţionată. De asemenea, reclamanţii s-au plâns, în temeiul art. 14 CEDO combinat cu art. 3 al Protocolului nr. 1 la CEDO, că ei au fost discriminaţi în comparaţie cu alţi cetăţeni moldoveni care locuiesc în Transnistria.

În ceea ce priveşte statutul de victimă al reclamanţilor, Curtea a notat că dl Chirtoacă a declarat în presă că nu are de gând să renunţe la funcţia de primar, iar legislaţia moldovenească actuală nu permite cumularea funcţiei de primar cu cea de deputat în Parlament. Prin urmare, Curtea a constatat că dl Chirtoacă nu este afectat de Legea nr. 273 şi, prin urmare, el nu poate să se pretindă că este victimă, declarând, cu majoritate de voturi, inadmisibilă cererea în partea acestuia.

Pe de altă parte, dl Tănase este afectat în mod direct de nouă legislaţie electorală, deoarece el a declarat că va candida la alegeri şi, în cazul în care va fi ales, va deveni parlamentar. De asemenea, el a susţinut că nu intenţionează să renunţe la cetăţenia română. În consecinţă, el ar trebui să facă o alegere dificilă între mandatul de deputat şi dubla cetăţenie. În plus, având în vedere că campania de alegeri parlamentare necesită eforturi şi investiţii personale considerabile, conştientizarea acestei alegeri dificile va afecta incontestabil reclamantul de la începutul campaniei electorale şi doar în cazul în care va fi ales. Chiar dacă el va decide să continuie campania electorală, el totuşi riscă să piardă voturi ale alegătorilor, deoarece electoratul va şti că există şansa ca el să renunţe la funcţia de deputat pentru a-şi păstra dubla cetăţenie.  

În ceea ce priveşte chestiunea epuizării căilor de recurs interne, Guvernul Moldovei a susţinut că dl Tănase putea depune o cerere la avocatul parlamentar, care, la rândul său, putea să sesizeze Curtea Constituţională. Curtea a notat că dl Tănase nu intră în categoria subiectelor cu drept de sesizare directă a Curţii Constituţionale şi, din acest motiv, a respins această obiecţie.

Curtea a constatat, în unanimitate, violarea art. 3 al Protocolului nr. 1 la CEDO în ceea ce priveşte dl. Tănase.

Curtea a conchis că, respingând obiecţia cu privire la statutul de victimă, obligarea dlui Tănase de a renunţa la cetăţenia dublă pentru a deveni parlamentar reprezintă o ingerinţă în dreptul garantat de art. 3 al Protocolului nr. 1 la CEDO. O ingerinţă în acest drept constituie o violare a Convenţiei, decât dacă este prevăzută de lege, urmăreşte un scop legitim şi este proporţională scopului legitim urnărit. Curtea a prezumat că ingerinţa a fost "prevăzută de lege" şi a admis argumentul Guvernului pârât precum că ingerinţa a urmărit un scop legitim - asigurarea loialităţii membrilor parlamentului faţă de statul Republica Moldova. Totuşi, ingerinţa nu a fost proporţională cu scopul legitim urmărit.

Curtea notat că Moldova este unicul stat european care acordă resortisanţilor săi dreptul de a deţine dubla sau multipla cetăţenie, dar că interzice ultimilor de a fi aleşi în Parlament. Există alte metode disponibile Guvernului Moldovei de a asigura loialitatea deputaţilor faţă de naţiune, cum ar fi depunerea jurământului. Astfel de măsuri au fost adoptate de alte state europene. În continuare, Curtea a subliniat că, într-o democraţie, loialitatea faţă de stat nu înseamnă neapărat loialitatea faţă de actuala guvernare a statului sau faţă de un anumit partid politic.

Pe de altă parte, Republica Moldova este parte la Convenţia CoE cu privire la ceţăţenie, care, prin art. 17 (1), garantează egalitatea în drepturi a cetăţenilor cu multiplă cetăţenie şi a cetăţenilor care deţin doar cetăţenia ţării de reşedinţă. În plus, Comisia Consiliului Europei împotriva Rasismului şi Intoleranţei („ECRI”) şi Comisia de la Veneţia au subliniat incompatibilitatea între unele prevederi ale noii legi electorale şi obligaţiunile pe care Moldova şi le-a asumat când a ratificat Convenţia cu privire la ceţăţenie.

Curtea a fost frapată de faptul că, în 2002 şi 2003, Parlamentul Moldovei a adoptat legislaţia prin care permitea moldovenilor deţinerea dublei cetăţenii şi se pare că, la acel moment, autorităţile nu erau preocupate de loialitatea celor care au optat pentru dubla cetăţenie. Guvernul nu a menţionat în acea perioadă că drepturile politice ale persoanelor care vor dobândi o altă cetăţenie vor fi afectate pe viitor. Din 2003, fiind fără îndoială încurajată de noua legislaţie, o mare parte din populaţia Moldovei a obţinut cetăţenie dublă sau multiplă, având o speranţă legitimă că drepturile sale politice existente nu vor fi diminuate.

Având în vedere contextul specific al evoluţiei politice din Moldova, Curtea nu consideră că Legea nr. 273 poate fi justificată, mai ales luând în consideraţie faptul că o astfel de restrângere severă a fost introdusă aproximativ cu un an, sau chiar mai puţin, înainte de alegerile parlamentare. O astfel de practică este în contradicţie cu recomandările Comisiei de la Veneţia în ceea ce priveşte stabilitatea legislaţiei electorale. De asemenea, se pare că promotorii reformei electorale au respins categoric propunerea opoziţiei de a transmite proiectul de lege Consiliului Europei pentru expertizare, iar Guvernul nu a reacţionat în niciun fel la îngrijorarea univocă exprimată de Consiliul Europei.

Din aceste motive, Curtea a concluzionat că metodele folosite de Guvernul Moldovei în vederea atingerii scopului legitim nu au fost proporţionale şi a constatat violarea art. 3 al Protocolului nr. 1 la CEDO.

Având în vedere violarea constatată, Curtea nu a considerat necesar de a examina separat pretenţia dlui Tănase privind violarea art. 14 CEDO.

Curtea a acordat reclamantului EUR 3,860 cu titlu de costuri şi cheltuieli.

Reclamanţii au fost reprezentaţi la CtEDO de către dna Janeta HANGANU, avocat din Chişinău.

Comunicatul de presă al reprezentantului reclamanţilor poate fi accesat aici.

Comunicatul de presă preluat de pe pagina web a Ministerului Justiţiei poate fi accesat aici.