19 08 2008

La 17 iunie 2008, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Curtea) a comunicat Guvernului Republicii Moldova cererea Tănase şi Chirtoacă c. Moldovei (cererea nr. 7/08), care a fost depusă la 27 decembrie 2007. În faţa Curţii, reclamanţii sunt reprezentaţi de către dra Janeta HANGANU, avocat din Chişinău.

Circumstanţele cauzei

În această cauză, reclamanţii, Alexandru TĂNASE şi Dorin CHIRTOACĂ, deţin cetăţenia Republicii Moldovei şi pe cea a României.

După declararea independenţei Republicii Moldova, cetăţenii Moldovei nu aveau dreptul de a deţine cetăţenia altui stat. Totuşi, la 5 iunie 2003, Parlamentul Moldovei a amendat Legea cetăţeniei şi a acordat cetăţenilor moldoveni fără discriminare dreptul la pluralitatea de cetăţenii.

În decembrie 2005 şi octombrie 2006, ambii reclamanţi au obţinut paşapoarte româneşti.

În 2005, dl Chirtoacă a devenit vicepreşedintele Partidului Liberal, un partid de opoziţie, şi, în iunie 2007, el a câştigat alegerile locale din Chişinău cu 61.17% şi a devenit primarul municipiului. Potrivit unui sondaj organizat în noiembrie 2007, dl Chirtoacă ocupa locul trei la categoria celui mai popular politician, după Preşedintele ţării şi Primul-ministru. 

În iunie 2007, dl Tănase a devenit membru al Consiliului municipal Chişinău şi, ulterior, a fost ales vicepreşedinte al Partidului Liberal Democrat, un partid de opoziţie reprezentat în Parlament.

La 11 octombrie 2007, Parlamentul a adoptat în prima lectură un proiect de lege (Legea nr. 273) pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Potrivit acestui proiect de lege, doar persoanele care deţineau exclusiv cetăţenia Moldovei puteau ocupa funcţii de conducere în guvern, activa în unele funcţii ale serviciului public şi puteau fi candidaţi la funcţia de deputat în Parlament.

La 14 decembrie 2007, Comisia Consiliului Europei împotriva Rasismului şi Intoleranţei („ECRI) şi-a exprimat îngrijorarea în privinţa proiectului de lege şi a făcut următoarele recomandări:

"18. ECRI recomandă în mod hotărât autorităţilor moldoveneşti să revizuiască proiectul de lege din 11 octombrie 2007 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative în vederea asigurării faptului că acesta nu va încălca principiul nediscriminării pe criterii de cetăţenie şi nici nu va submina toate beneficiile recentelor modificări ale legii cetăţeniei de acordare a pluralităţii de cetăţenii."

În acelaşi timp, la 7 decembrie 2007, proiectul de lege menţionat a fost adoptat de Parlament în lectură finală. Totuşi, Preşedintele ţării a refuzat să-l promulge şi l-a restituit Parlamentului.

Proiectul de lege a suferit ulterior unele modificări în sensul că a fost redusă lista propusă cu funcţiile din guvern şi din serviciul public la care era limitat accesul deţinătorilor de cetăţenie multiplă. Prevederile referitoare la alegerile legislative au fost, de asemenea, amendate în sensul că persoanele cu dublă sau multiplă cetăţenie pot candida la alegeri, totuşi, la momentul înregistrării sale în calitate de candidat la funcţia de deputat, ele sunt obligate de a informa Comisia Electorală Centrală despre deţinerea cetăţeniei altui stat şi de a renunţa la cetăţenia altui stat, la momentul validării mandatului de deputat de către Curtea Constituţională.

La 29 aprilie 2008, Preşedintele a promulgat Legea nr. 273 şi, la 13 mai 2008, ea a fost publicată în Monitorul Oficial, astfel intrând în vigoare.

Materiale neconvenţionale relevante

Prevederile relevante ale Constituţiei Republicii Moldova sunt următoarele:

"Articolul 38. Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales

(3) Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii."

Prevederile relevante ale Codului electoral, după cum a fost modificat de Legea nr. 273, care a fost adoptată de Parlament la 7 decembrie 2007, dar care nu a fost promulgată de către Preşedinte, sunt următoarele:

"Articolul 75. Candidaţii la funcţia de deputat în Parlament

Candidaţi la funcţia de deputat în Parlament pot fi persoanele cu drept de vot care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 18 ani, deţin exclusiv cetăţenia Republicii Moldova, au domiciliul în ţară şi întrunesc condiţiile prevăzute de prezentul cod."

Prevederile relevante ale Codului electoral, după cum a fost modificat de Legea nr. 273,care a intrat în vigoare la 13 mai 2008, sunt următoarele:

"Articolul 75. Candidaţii la funcţia de deputat în Parlament

(1) Candidaţi la funcţia de deputat în Parlament pot fi persoanele cu drept de vot care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 18 ani, deţin cetăţenia Republicii Moldova, au domiciliul în ţară şi întrunesc condiţiile prevăzute de prezentul cod.

(2) La momentul înregistrării sale în calitate de candidat la funcţia de deputat, persoana care deţine cetăţenia altui stat declară, pe proprie răspundere, deţinerea cetăţeniei altui stat sau faptul depunerii documentelor pentru obţinerea cetăţeniei altui stat.

(3) La momentul validării mandatului de deputat, persoana specificată la alin.(2) trebuie să confirme documentar renunţarea sau iniţierea procedurii de renunţare la cetăţenia altui stat ori retragerea cererii privind obţinerea cetăţeniei altui stat.

(4) Nedeclararea deţinerii cetăţeniei altui stat la momentul înregistrării în calitate de candidat la funcţia de deputat sau dobândirii acesteia în perioada exercitării mandatului este considerată temei pentru anularea validării mandatului de deputat de către Curtea Constituţională la sesizarea Comisiei Electorale Centrale."

Art. 21 al Legii nr. 273 prevede următoarele:

"(3) Pentru persoanele domiciliate în localităţile din stânga Nistrului (Transnistria), incompatibilităţile stabilite de prezenta lege se vor aplica doar în măsura în care acestea vor fi stipulate de legislaţia ce va reglementa statutul juridic special al Transnistriei."

Prevederile relevante ale Convenţiei Europene cu privire la cetăţenie sunt următoarele:

"Articolul 17. Drepturile şi obligaţiunile ce decurg din cetăţenia multiplă

1) Cetăţenii Statului Parte care posedă o altă cetăţenie au, pe teritoriul acestui Stat Parte unde trăiesc, aceleaşi drepturi şi obligaţiuni ca şi cetăţenii acestui stat.

2) Dispoziţiile prezentului capitol nu se referă la:

a) normele de drept internaţional cu privire la protecţia diplomatică sau consulară, acordată de către Statul Parte unuia dintre cetăţenii săi, dar care posedă concomitent şi cetăţenia altui stat;

b) aplicarea normelor de drept internaţional privat al Statelor Părţi în cazurile ce se referă la cetăţenia multiplă."

Această Convenţie a intrat în vigoare pentru Moldova la 1 martie 2000.

Numărul total de cetăţeni moldoveni care deţin cetăţenia română nu este cunoscut. Potrivit unor surse, între 1991 şi 2001, circa 95,000 de moldoveni au obţinut cetăţenie română. Potrivit altor surse, numărul este de 300,000.

La 4 februarie 2007, pe parcursul unei emisiuni la canalul românesc ProTV, Preşedintele României a declarat că, la acea dată, 800 de mii de cetăţeni moldoveni au depus cereri de redobândire a cetăţeniei române şi că, până la sfârşitul acelui an, era posibil ca această cifră să se ridice la 1.5 milioane din totalul de 3.8 milioane de locuitori ai Republicii Moldova.

Pretenţii

1. Reclamanţii s-au plâns, în temeiul articolului 3 al Protocolului nr. 1 la Convenţie, că dreptul lor de a candida la alegeri a fost încălcat. Potrivit lor, nu a existat un interes public de a limita accesul la Parlament a unui număr foarte mare de cetăţeni moldoveni ce deţin cetăţenia altor state şi, în acelaşi timp, în limitarea drepturilor alegătorilor de a-şi exprima liber opinia în procesul de alegere a corpului legislativ. În orice caz, adoptarea unei asemenea legi în ajunul alegerilor legislative din 2009 constituie o măsură antidemocratică şi disproporţionată.

2. De asemenea, reclamanţii s-au plâns, în temeiul articolului 14 în conjuncţie cu articolul 3 al Protocolului nr. 1, că ei au constituit subiect al discriminării în comparaţie cu alţi cetăţeni moldoveni care locuiesc în Transnistria.

Întrebările Curţii adresate părţilor:

1. Pot oare reclamanţii să se pretindă victime ale violărilor invocate ale drepturilor garantate de Convenţie?