Sesizarea CtEDO cu o cerere individuală

04/08/2008

 

Potrivit art. 34 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului (CEDO), orice persoană care se consideră lezată într-un drept al său garantat de CEDO poate depune o cerere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Curtea).

Depunerea cererii

Cererea urmează a fi întocmită în scris şi expediată Curţii prin poştă. Dacă cererea a fost trimisă prin fax sau prin poştă electronică, este necesar retrimiterea acesteia prin poştă. Cererea trebuie expediată la următoarea adresă:

The Registrar

European Court of Human Rights

Council of Europe

F-67075 Strasbourg CEDEX

FRANCE   

Pentru a suspenda curgerea termenului de 6 luni, orice scrisoare preliminară, până la depunerea cererii detaliate, trebuie să conţină o descriere succintă a faptelor şi a pretinselor încălcări care să fie suficientă pentru a exprima esenţa cererii. La primirea unei astfel de scrisori, grefa CtEDO deschide un dosar cu număr provizoriu şi expediază reclamantului un formular de cerere (varianta rusă).

Potrivit art. 47 al Regulamentului Curţii, formularul de cerere indică:

(a) numele, data naşterii, naţionalitatea, sexul, profesia şi adresa reclamantului;

(b) dacă este cazul, numele, profesia şi adresa reprezentantului său;

(c) partea sau părţile contractante împotriva căreia (cărora) este îndreptată cererea;

(d) o expunere succintă a faptelor;

(e) o expunere succintă a pretinsei sau a pretinselor violări ale Convenţiei şi a argumentelor pertinente;

(f) o expunere succintă privitoare la respectarea de către reclamant a criteriilor de admisibilitate prevăzute de art. 35 § 1 CEDO (epuizarea căilor interne de atac şi respectarea termenului de 6 luni); şi

(g) obiectul cererii.

În plus, reclamantul trebuie să prezinte toate elementele care permit să se stabilească dacă au fost întrunite condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 35 § 1 CEDO (epuizarea căilor interne de atac şi respectarea termenului de 6 luni) şi să menţioneze dacă a supus cererea sa unei alte instanţe internaţionale de anchetă sau de reglementare.

Dacă cererea depăşeşte 10 pagini (cu excepţia anexelor), reclamantul trebui să întocmească un rezumat al cererii. La cerere urmează a fi anexate copiile de pe toate documentele pertinente şi, în special, de pe deciziile, judiciare sau de altă natură, privitoare la obiectul cererii. Copiile de pe documente nu trebuie capsate sau lipite. Toate paginile urmează a fi numerotate de la prima pagină până la ultima cu numere consecutive.

Limbile oficiale ale Curţii sunt franceza sau engleza, însă, până la comunicarea cererii către Guvernul pârât, reclamanţii pot să formuleze cererile şi să corespondeze cu Curtea în una din limbile oficiale ale statelor părţi la CEDO.

Cererea trebuie să fie semnată de către reclamant şi reprezentantul său. Grefa este îndreptăţită să refuze înregistrarea unei cereri pe care nu figurează această semnătură. Dacă cererea este prezentată de o organizaţie neguvernamentală sau un grup de particulari, ea este semnată de persoanele abilitate să reprezinte organizaţia sau grupul. Reprezentantul reclamantului, dacă cererea este făcută prin intermediul său, trebuie să prezinte dovada scrisă a procurii (varianta rusă) prin care este însărcinat să sesizeze Curtea.

Reclamantul care nu doreşte ca identitatea sa să fie făcută publică trebuie să precizeze acest lucru şi să prezinte motivele care ar justifica derogarea de la regula normală a publicităţii procedurii în faţa Curţii. Preşedintele Camerei poate autoriza confidenţialitatea identităţii reclamantului în cazuri excepţionale şi temeinic justificate (de regulă, aceasta se face mereu în cauzele în care sunt implicaţi copii sau victime ale abuzurilor sexuale).

Potrivit art. 47 § 4 al Regulamentului Curţii, nerespectarea cerinţelor privind conţinutul cererii poate duce la neînregistrarea acesteia, cu consecinţa neexaminării ei de către Curte.

Pentru a uşura lucrul reclamantului şi a spori eficienţa expedierii cererilor complete, Curtea a elaborat o notă în atenţia persoanelor ce doresc să se adreseze Curţii Europene a Drepturilor Omului (varianta rusă) şi o notă explicativă destinată persoanelor care completează un formular de cerere prezentată conform art. 34 al Convenţiei (varianta rusă).

Ca regulă generală, se consideră că cererea a fost introdusă la data primei comunicări prin care reclamantul exprima - fie şi în mod sumar - obiectul cererii sale. Curtea poate totuşi, pentru motive justificate, să decidă reţinerea unei alte date.

Reclamantul trebuie să informeze Curtea cu privire la orice schimbare a adresei sale, precum şi despre orice fapt pertinent privitor la examinarea cererii. Dacă reclamantul are deja o cerere pendinte la Curte, el trebuie să informeze despre aceasta grefa, indicând numărul dosarului.

Examinarea cererilor la Curte este gratuită, reclamantul suportând doar cheltuielile legate de întreţinerea corespondenţei cu Curtea.

Din practică, se observă că scrisorile expediate din Moldova în mod recomandat par avion fără aviz de primire ajung la Curte timp de circa 10 zile, iar cele expediate recomandat par avion cu aviz de primire - aproximativ într-o lună.

Corespondenţa preliminară cu grefa Curţii

Cererea reclamantului este distribuită unui jurist din cadrul grefei care provine din statul împotriva căruia este îndreptată cererea. Dacă Curtea este sesizată cu o cerere al cărei conţinut nu corespunde exigenţelor art. 47 al Regulamentului Curţii, juristul grefei deschide un dosar cu număr provizoriu, expediază reclamantului un formular de cerere şi informează reclamantul dacă el a omis careva informaţii sau documente necesare. Acest formular urmează a fi completat şi expediat de către reclamant, de regulă, în termen de 6 săptămâni. Acest termen nu rezultă din textul Convenţiei sau al Regulamentului Curţii, ci are ca scop evitarea tergiversării la înregistrarea cererii. Dacă cererea este depusă în modul potrivit, numărul provizoriu se substituie cu un număr permanent.

Ca regulă generală, o cerere nu este înregistrată cu număr permanent până reclamantul nu furnizează toată informaţia şi documentele cerute de grefă. Aceasta are misiunea de a efectua o primă filtrare în cazul în care unele condiţii de admisibilitate sau de competenţă a Curţii în mod evident nu sunt întrunite. Astfel, grefa nu comunică Curţii un mare număr de dosare fie pentru că reclamanţii nu au mai răspuns la scrisori, fie pentru că cererile nu aveau nici cea mai mică şansă de a fi declarate admisibile (de exemplu, cererile erau mult prea tardive ţinând cont de termenul impus de art. 35 § 1 CEDO). În pofida acestui filtraj, numărul cererilor înregistrate rămâne în continuă creştere.

După primirea primei scrisori sau a formularului de cerere, grefa informează reclamantul despre deschiderea unui dosar al cărui număr trebuie indicat în corespondenţa ulterioară cu Curtea. În răspunsul său, grefa poate chiar să indice modul în care Curtea a interpretat Convenţia în cauze anterioare analogice. Dacă din start se identifică un obstacol evident pentru admisibilitatea cererii, grefa informează despre aceasta reclamantul.

Reclamantul trebuie să dea dovadă de diligenţă în corespondenţa sa cu grefa Curţii şi să răspundă la scrisorile grefei în termenele indicate de ea. În cazul în care reclamantul nu expediază formularul de cerere timp de 1 an sau dacă, după ce a trimis formularul, nu răspunde la scrisorile Curţii adresate ulterior, de regulă, se consideră că reclamantul nu mai este interesat să-şi menţină cererea şi dosarul este distrus.