03.02.2009

În anul 2008, Moldova s-a plasat printre primele 9 ţări cu cele mai multe cereri depuse la Curte împotriva lor. Conform raportului Curţii, la data de 31 decembrie 2008, 2,442 de cereri pendinte erau îndreptate împotriva Moldovei.

În 2008, 1,147 de cereri împotriva Moldovei au fost alocate unui organ decizional, 477 de cereri au fost declarate inadmisibile sau au fost radiate de pe rolul Curţii, 126 de cereri au fost comunicate Guvernului, iar 29 de cereri au fost declarate admisibile. Pe parcursul anului 2008, Curtea a adoptat 33 de hotărâri împotriva Moldovei, dintre care în 28 de hotărâri a constatat cel puţin o violare a Convenţiei, iar într-o hotărâre nu a fost constatată nicio violare a Convenţiei.

În ceea ce priveşte indicele numărului de cereri depuse după numărul populaţiei, în anul 2008, Moldova se află pe locul 3, după Slovenia şi Georgia, cu indicele 3.21 de cereri la 10,000 de locuitori.

În următorul tabel este prezentată analiza statistică a cererilor depuse la CtEDO împotriva Moldovei în anul 2008 comparativ cu anul 2007.

Analiza statistică a cererilor depuse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului împotriva Moldovei în anul 2008 comparativ cu anul 2007

Printre cele mai importante hotărâri pronunţate de Curte pe parcursul anului 2008, sunt cauzele Guja c. Moldovei, Tănase şi Chirtoacă c. Moldovei şi Megadat.com SRL c. Moldovei.

În cauza Guja c. Moldovei, Curtea s-a expus pentru prima dată referitor la concedierea funcţionarului public pentru dezvăluirea informaţiei interne. Reclamantul a fost concediat din cadrul Procuraturii Generale pentru transmiterea presei  a două scrisori parvenite în adresa Procuraturii care demonstrau aparenta ingerinţă a unor politicieni de rang înalt în activitatea Procuraturii Generale. Marea Cameră a notat că un funcţionar public, în cadrul serviciului său, poate afla informaţii interne, inclusiv informaţii secrete, a căror divulgare sau publicare corespunde unui puternic interes public. Astfel, semnalarea către public, de către un funcţionar public sau un angajat, a conduitei ilegale sau a fărădelegilor de la locul de lucru, în anumite circumstanţe, poate să beneficieze de protecţie. Aceasta este situaţia când angajatul sau funcţionarul public implicat este unica persoană sau o parte a unei categorii restrânse de persoane, care este conştientă de ceea ce se petrece la locul de lucru şi, astfel, este cel mai bine plasată pentru a acţiona în interesul public, alertând angajatorul sau publicul larg.

În cauza Tănase şi Chirtoacă c. Moldovei, Curtea s-a expus pentru prima dată referitor la impactul cetăţeniei multiple asupra dreptului la alegeri libere în contextul interzicerii persoanelor deţinătoare de dublă sau multiplă cetăţenie să devină membri ai Parlamentului. Curtea a notat că Moldova este unicul stat european care acordă resortisanţilor săi dreptul de a deţine dubla sau multipla cetăţenie, dar că interzice ultimilor de a fi aleşi în Parlament. Curtea a subliniat că, într-o democraţie, loialitatea faţă de stat nu înseamnă neapărat loialitatea faţă de actuala guvernare a statului sau faţă de un anumit partid politic. Curtea a notat că Republica Moldova este parte la Convenţia CoE cu privire la cetăţenie care garantează egalitatea în drepturi a cetăţenilor cu multiplă cetăţenie şi a cetăţenilor care deţin doar cetăţenia ţării de reşedinţă. În plus, Comisia Consiliului Europei împotriva Rasismului şi Intoleranţei („ECRI”) şi Comisia de la Veneţia au subliniat incompatibilitatea între unele prevederi ale noii legi electorale şi obligaţiunile pe care Moldova şi le-a asumat când a ratificat Convenţia cu privire la cetăţenie. Curtea a concluzionat că metodele folosite de Guvernul Moldovei nu au fost proporţionale şi a constatat violarea art. 3 al Protocolului nr. 1 la CEDO.

În cauza Megadat.com SRL c. Moldovei, Curtea a constatat violarea Convenţiei pentru invalidarea licenţelor companiei reclamante, care era cel mai mare prestator de servicii internet din Moldova, pentru motive formale, în urma căreia compania a fost nevoită să-şi vândă bunurile şi să-şi înceteze activitatea.

Sub aspectul cuantumului prejudiciilor acordate în anul 2008, cele mai importante hotărâri sunt Unistar Ventures GMBH c. Moldovei, în care Curtea a acordat prejudicii în sumă de EUR 6,712,855 şi Oferta Plus SRL c. Moldovei, în care suma totală a prejudiciilor a constituit EUR 2,535,104.

Următoarea schemă prezintă analiza pe articole a hotărârilor CtEDO pronunţate în cauzele moldoveneşti în anul 2008.

Analiza pe articole a hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului pronunţate în cauzele moldoveneşti în anul 2008